Istoria este cel mai mare prozator. Numai o asemenea perspectivă poate explica modul în care destinele a doi oameni se întâlnesc după 30 de ani întrun punct pe care nici unul din ei nu l-ar fi bănuit.

Nicolae Ceaușescu și Ion Iliescu au avut același crez politic, comunismul, din el și-au construit o carieră politică fulminantă. Primul l-a ocrotit pe cel de-al doilea, Ion Iliescu mergând adesea cu Elena Ceaușescu să-l viziteze la închisoare pe tatăl său, Alexandru Iliescu, unul din liderii comuniști întemnițați în lagărul de la Târgu-Jiu.

După moartea tatălui său, în 1945, Ion Iliescu avea să fie luat sub aripa ocrotitoare a familiei Ceaușescu, devenind Ionel. Un Ionel care va urca toate treptele ierarhiei comuniste, va beneficia de toate privilegiile și avantajele pe care le avea în România comunistă, dar care nu va pregeta ca, în decembrie 1989, să devină cel care va decide condamnarea la moarte a lui Nicolae Ceaușescu. Mai țineți minte comunicatul din 25 decembrie 1989? Eu l-am păstrat, așa cum a apărut în ziare, considerându-l cea mai mare minciună a secolului 20.

Comunicat Tribunalului Militar Excepțional

 Capete de acuzare:

1. Genocid – peste 60.000 de victime;

2. Subminarea puterii de stat prin organizare de acțiuni armate împotriva poporului și a puterii de stat;

3. Infracțiunea de distrugere a bunurilor obștești prin distrugerea și avarierea unor clădiri, explozii în oraș etc;

5. Încercarea de a fugi din țară pe baza unor fonduri de peste un miliard de dolari, depuse în bănci străine;

Pentru aceste crime grave împotriva poporului român și a României, inculpații Nicolae Ceaușescu și Elena Ceaușescu au fost condamnați la moarte și confiscarea averii. Sentința a rămas definitivă și a fost executată.

După 30 de ani, destinele celor doi se împletesc în același punct: evenimentele din decembrie 1989, Ion Iliescu fiind acuzat, tot de justiția militară, că a provocat moartea unor oameni în goana disperată pentru acapararea puterii politice în România.

Acestea sunt infracțiunile de care este acuzat Ion Iliescu:

 Infracţiuni de genocid şi contra umanităţii

Art. 439. Infracţiuni contra umanităţii (1) Săvârşirea, în cadrul unui atac generalizat sau sistematic, lansat împotriva unei populaţii civile, a uneia dintre următoarele fapte:

a) uciderea unor persoane;

 g) vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unor persoane;

 i) întemniţarea sau altă formă de privare gravă de libertate, cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional;

k) alte asemenea fapte inumane ce cauzează suferinţe mari sau vătămări ale integrităţii fizice sau psihice.

După cum spuneam, Istoria se dovedește a fi cel mai mare prozator, dar rechizitoriul întocmit de Parchetul Militar mai are încă o semnificație importantă. Reprezintă, pentru cei care sunt cu adevărat interesați să afle adevărul, o sursă în care pot găsi informații inedite. „Evenimentul Istoric” va trata pe larg aspectele cuprinse în el, dar acum vreau să vă propun să citiți pentru prima dată două documente privind modul în care a fost avertizat Nicolae Ceaușescu că urmează să fie răsturnat de la putere. Până acum se știa doar despre 5 note ale Departamentului Securității Statului, dar au apărut și avertismentele transmise de spionajul militar.

Astfel, Direcţia Informaţii a Marelui Stat Major a primit la finele lunii noiembrie 1989 date conform cărora: „Actualele manifestări şi demonstraţii antisocialiste din Cehoslovacia au fost iniţiate şi provocate de către minoritatea maghiară din Cehoslovacia (…). În fruntea acestor demonstraţii antisocialiste s-au aflat îndeosebi intelectualitatea şi studenţii cehoslovaci de origine ungară, care, printre altele, cer crearea unor provincii autonome ungare în Cehoslovacia (…). Acţiunile şi demonstraţiile minorităţii ungare din Cehoslovacia sunt susţinute propagandistic şi material de către Ungaria şi de către unele ţări occidentale (…). A rezultat că Ungaria pregăteşte un amplu plan pentru iniţierea şi provocarea de demonstraţii ale minorităţii maghiare din ţara noastră în unele localităţi din Transilvania şi chiar la Bucureşti (…). Pentru declanşarea acestor demonstraţii antisocialiste şi antinaţionale în România, în scopul destabilizării situaţiei politice interne şi realizării pretenţilor ungare, Ungaria le susţine propagandistic şi material, inclusiv prin acţiuni de spionaj şi cu ajutorul altor ţări. Ungaria speră ca la demonstraţiile menţionate mai sus să fie atrase şi alte minorităţi naţionale de la noi, chiar şi români” (MApN, Marele Stat Major, Direcţia Informaţii, telegrama nr.D.10.015201 din 29.11.1989).

O altă notă transmisă prin ataşatura militară română menţionează că: ”Ungaria acţionează intens pe diferite canale, inclusiv diplomatice, în mod ascuns şi descoperit, printr-o mare varietate de metode şi procedee, îndeosebi acoperite, în scopul destabilizării situaţiei politice interne din ţara noastră, cu prioritate în Transilvania. Conducerea ungară mai acţionează pentru internaţionalizarea problemei Transilvaniei, precum şi pentru izolarea politică şi economică a ţării noastre. Simultan cu provocarea unor demonstraţii ale populaţiei de origine maghiară din Transilvania, Ungaria are intenţia să provoace incidente la graniţa cu ţara noastră care să degenereze în conflict militar între cele două ţări, după care să ceară intervenţia unor ţări ale Tratatului de la Varşovia, îndeosebi din partea URSS, pentru aşa-zisa împăcare a părţilor. Acest scenariu, Ungaria îl are în vedere să îl realizeze cu ştirea URSS şi cu sprijinul Austriei, precum şi a altor ţări”. (MApN, Marele Stat Major, Direcţia Informaţii, telegrama nr. 015771 din 09.12.1989).”

O dezvăluire care poate fi începutul lămuririi a ceea ce s-a întâmplat cu adevărat în decembrie 1989.

 

Te-ar putea interesa și: