Ion Cristoiu: În decembrie 1989, Moscova a activat agenturi din România, prin contactarea rusofililor

Moscova. Sursa foto: Pixabay

Ion Cristoiu afirmă că eseul semnat de Vartan Arachelian susţine că decembrie 1989, Moscova a activaat agenturii din România, prin contactarea rusofililor din nomenklatură, dar şi indirect, via Belgrad şi Budapesta.

Ion Cristoiu, despre modul cu a acționat Moscova în decembrie 1989

Ion Cristoiu arată cu un fragment de la finalul eseului este mai mult decât convingător pentru teza lansată de Vartan Arachelian în care spune: „Capacitatea KGB-ului de a pune la cale lovituri de stat, probată cu vârf şi îndesat prin lovituri de palat în Africa şi Asia, s-a depăşit pe sine în decembrie 1989”.

Cu privire la rusofili, Ion Cristoiu amintește că în ultimii ani de viață ai lui Nicolae Ceauşescu, a fost la Policlinica Elias, „unde aveam acces de pe vremea şefiei mele la Scânteia tineretului”. Jurnalistul amintește că aici „veneau şi pensionarii comunişti de pre vremea stalinismului, cei care, tineri fiind, distruseseră România la comanda Moscovei”.

Ion Cristoiu, despre modul cu a acționat Moscova în decembrie 1989. KGB. Sursa foto: Pixabay.

A murit Dan Voicilă, unul dintre marii comentatori sportivi ai României: Am fost un privilegiat

Sondaj EvZ. 45 la sută cred că a crescut corupția în România

Erau nişte matusalemici care vorbeau prost limba română

Ion Cristoiu a mai afirmă, de asemenea, că „stagiul la ruşi influenţa puternic acel tânăr trimis de partid să înveţe carte în Măreaţa Uniune”, o „Mecca tuturor comuniştilor din lume”.

Istoricul a mai explicat că „nu doar prin racolarea de către KGB, dar şi prin fascinaţia dublă exercitată de viaţa în URSS. Pe de o parte prin ipostaza de patrie a socialismului biruitor, pe de alta prin forţa în sine a unui imperiu prin raportare la cel venit din colonii.

Ion Cristoiu a scos în evidență un fragment din finalul eseului care este foarte convingător: „Capacitatea KGB-ului de a pune la cale lovituri de stat, probată cu vîrf şi îndesat prin lovituri de palat în Africa şi Asia, s-a depăşit pe sine în 1989. Fără constrîngeri formale dictate de cutume diplomatice, fără scrupule ideologice”.

În eseul scris de Vartan Arachelian mai arată că loviturile care se dăreau pe vremea comunistă în Europa erau mult mai sofisticate. Din acest motiv, Nicolae Ceaușescu, un „sclav al conformismului, mizând naiv pe garanţii legale şi statutare, s-a înconjurat de o construcţie de… hârtie, care-i garanta – credea el, chiar şi în anticamera morţii! – eternizarea la şefia statului”, se arată în eseu evidențiat de Ion Cristoiu.