Ion Cristoiu a debutat în lumea gazetăriei în perioada studenției, în 1968, la „Viața Studențească”. În 1979 este numit redactor șef adjunct la Scînteia Tineretului, iar în 1987, ocupă funcția de redactor șef la revista Teatru.

După Revoluție, sub conducerea lui Ion Cristoiu apar trei dintre cele mai bune publicații românești: Expres Magazin, Observator și Zig-Zag. În 1992, pune bazele ziarului Evenimentul Zilei, cotidian considerat deschizătorul presei româneşti de după 1989. După ce părăseşte Evenimentul Zilei, Ion Cristoiu este colaborator la mai multe publicaţii, printre care: Național, Cotidianul, Azi sau Monitorul de București.

Și, cu toate că este considerat unul dintre cei mai buni jurnaliști ai României, Cristoiu spune că motivul pentru care s-a făcut ziarist nu a fost acela că a vrut să salveze lumea, să-i demaște pe răufăcători sau să revoluționeze scrisul în România.

Ion Cristoiu s-a făcut ziarist pentru că a vrut să devină vedetă. „Credeam că dacă-ți apare numele ești și tu Tolstoi”.

„Eu nu am făcut gazetărie decât ca să îmi văd numele scris. A fost o chestie de nevoie de vedetism. Nu am făcut gazetărie că mi-a plăcut gazetăria”, a ținut să clarifice Ion Cristoiu, în cadrul emisiunii „Dosare de presă”, la EVZ PLAY.

Ceea ce l-a salvat de la ratare a fost faptul că și-a văzut numele în ziar destul de repede, încă de când era pionier, așa că a avut timp să înțeleagă că a fi cunoscut nu este echivalent cu a fi fericit.

„Marea capcană întinsă de existență este că a fost un prilej pentru mine, la vremea respectivă, să-mi apară mai repede numele. Era și comic, arăta cât de prost eram. Eram pionier, la ora 4 întotdeauna se transmitea „Vorbește Moscova” și eu citeam foarte multă proză sovietică, pentru că se termina bine.

(…) Eram fascinat de marii prozatori pe care-i citisem și credeam că dacă-ți apare numele ești și tu Tolstoi”, a declarat Cristoiu.

„Acum ar fi normal ar fi să mă potolesc, dar mi-e greu să rămân în afara interesului public”

În ciuda faimei și a notorietății de care se bucură acum, Ion Cristoiu se consideră  a fi, de fapt, un scriitor, „un autor de texte”, mai mult decât un gazetar.

„Și-acum, normal ar fi să mă potolesc, dar mi-e greu să rămân în afara interesului public.

Dintotdeauna am vrut să mă fac scriitor. Am ajuns ziarist, pentru că în loc să fiu scriitor, am fost ziarist. După asta, am devenit și scriitor. De fapt, eu sunt un scriitor care face gazetărie. De fapt, și textele mele au foarte multe elemente de proză. Și în plus, chiar și când fac cercetare de istorie, eu am ochi de prozator.

(…) Eu nu am făcut niciodată, de-a lungul vieții mele, gazetărie-gazetărie. Am făcut interviuri, reportaje, dar n-am făcut gazetărie de doi lei.

Mie mi se pare că am involuat, nu că am evoluat. De câte ori revăd texte, chiar și din anii 90, mi se pare că eram mult mai bun. Așa mi se pare mie”, a explicat Ion Cristoiu.