Potrivit unui anunţ de duminică al Administraţiei Prezidenţiale, luni, de la ora 17.00, preşedintele Klaus Iohannis va transmite în şedinţa reunită a celor două Camere ale Parlamentului un mesaj referitor la Strategia Naţională de Apărare a României.

Strategia Naţională de Apărare a Ţării a fost trimisă Parlamentului de către preşedintele Klaus Iohannis în 12 iunie, iar miercuri comisiile de specialitate ale Parlamentului au aprobat în unanimitate Strategia, urmând ca raportul comisiilor să fie supus adoptării plenului Parlamentului luni, după discursul şefului statului.

Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019, intitulată "O Românie puternică în Europa şi în lume", este structurată pe patru capitole: "Definirea intereselor şi obiectivelor naţionale de securitate", "Evaluarea mediului internaţional de securitate", "Ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi", "Direcţii de acţiune şi principalele modalităţi pentru asigurarea securităţii naţionale a României".

"În mod tradiţional, ameninţările, riscurile şi vulnerabilităţile la adresa apărării şi securităţii sunt evaluate prin prisma unor concepte militare, însă mediul actual de securitate necesită o abordare extinsă, în care să se regăsească, pe lângă elementele de natură securitară, şi cele de natură economică, socială, politică, tehnologică şi de mediu", se menţionează în Strategia Naţională de Apărare a Ţării, la capitolul "Ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi".

Corupţia se află printre vulnerabilităţile României.

"Corupţia vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei şi afectează potenţialul de dezvoltare a ţării, buna guvernanţă, decizia în folosul cetăţenilor şi comunităţilor, precum şi încrederea în actul de justiţie şi în instituţiile statului. În plan extern, persistenţa corupţiei are impact negativ asupra credibilităţii şi imaginii ţării noastre", se precizează în document.

Absenţa unei planificări bugetare multianuale reale care să determine asumarea şi respectarea unor programe de investiţii are efecte negative inclusiv în ceea ce priveşte creşterea capabilităţilor forţelor armate şi respectarea angajamentelor privind cheltuielile militare. Capabilitatea administraţiei centrale şi locale de a implementa politicile publice naţionale şi europene constituie o altă vulnerabilitate, mai arată documentul citat.

Te-ar putea interesa și: