Președintele Klaus Iohannis a apreciat, miercuri, că raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de cooperare și verificare în domeniul justiției și luptei împotriva corupției (MCV) „reprezintă un serios semnal de alarmă de care coaliția de guvernare trebuie să țină cont". De cealaltă parte, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a apreciat, la rândul său, că raportul este pozitiv.

„Dacă acțiunile Guvernului și Parlamentului României cu privire la procesul de modificare a legilor justiției vor continua în aceeași direcție ca și până acum, România va face pași înapoi în ceea ce privește funcționarea sistemului judiciar și lupta împotriva corupției", mai spune șeful statului, potrivit unui comunicat de presă al Administrației Prezidențiale.

„Președintele Klaus Iohannis atrage atenția că întregul efort făcut de România pentru întărirea reformelor în domeniul justiției și combaterea corupției poate fi periclitat de acțiunile unor oameni politici care refuză să accepte că datoria lor este să lucreze în slujba cetățenilor și nu a unor interese partizane sau de grup", potrivit sursei citate.

Șeful statului a lansat și un avertisment.

„Afectarea independenței sistemului judiciar și, în general, orice presiune sau încercare de a controla politic justiția, nu fac altceva decât să întoarcă România spre trecut. Președintele Klaus Iohannis reiterează faptul că va uza de toate atribuțiile sale constituționale pentru a asigura independența justiției și un stat de drept funcțional. Aceasta este viziunea unei Românii europene puternice, susținută prin vot de milioane de cetățeni", se arată în comunicatul de presă.

Varianta Guvernului

Concluzia raportului publicat miercuri privind progresele înregistrate în Justiţie este că România îşi poate îndeplini obiectivul ridicării MCV în actualul mandat al Comisiei Europene, ceea ce înseamnă pe parcursul anului 2018, a declarat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. 

"Am prezentat concluzia raportului, care este pozitivă, în sensul că România îşi poate îndeplini obiectivul ridicării MCV-ului în actualul mandat al Comisiei. (...) Am luat act de evaluarea Comisiei cu privire la progresele înregistrate de România în îndeplinirea recomandărilor formulate în ianuarie 2017. Este un raport de etapă, este un lucru foarte important de subliniat, este un raport de etapă, un raport care consemnează progresele de la ultimul raport, din ianuarie 2017. Raportul evidenţiază multe dintre progresele înregistrate de România faţă de momentul ianuarie 2017, fundamentând concluzia Comisiei în sensul îndeplinirii recomandărilor MCV într-un viitor apropiat, cu orizont de timp anul 2018. Este şi angajamentul pe care ni l-am asumat, acela ca, la preluarea preşedinţiei Consiliului, la începutul anului 2019, România să nu se afle sub Mecansimul de Cooperare şi Verificare", a afirmat Toader, într-o conferinţă de presă. 

"Raportul constată progresele realizate în privinţa majorităţii recomandărilor. Spre exemplu, recomandarea numărul 8 cu privire la sistemul Prevent şi faptul că sunt aproape implementate recomandările numărul 2 privind adoptarea codului de conduită pentru parlamentari şi a codului de conduită pentru miniştri, recomandarea 7 referitoare la transparenţa şi responsabilitatea CSM, recomandarea 12 referitoare la Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate. În opinia noastră, recomandările 2, 7 şi 18 ar fi putut fi considerate ca fiind îndeplinite. După cum se cunoaşte, codurile de conduită atât pentru parlamentari, cât şi pentru miniştri sunt adoptate. ANABI este complet operaţională", a precizat ministrul.

Raportul MCV

Solicitarea cuprinsă în recomandarea din ianuarie a Comisiei Europene conform căreia România ar trebui să ceară opinia Comisiei de la Veneţia în dezbaterea asupra numirilor în funcţii de procurori de rang înalt rămâne de îndeplinit, relevă raportul Comisiei Europene privind reforma judiciară şi combaterea corupţiei, elaborat în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) şi publicat miercuri pe site-ul executivului comunitar. 

În privinţa codurilor de conduită, raportul publicat miercuri reţine faptul că de la ultimul raport MCV, criticile din mass-media la adresa sistemului judiciar şi a magistraţilor au fost deosebit de vehemente, ceea ce confirmă validitatea recomandărilor de a se asigura faptul că se iau măsuri pentru a se descuraja comportamentele ce pot duce la provocări deschise la adresa independenţei justiţiei şi a autorităţii hotărârilor judecătoreşti. 

Referitor la reforma sistemului judiciar, raportul MCV constată că în 2017 au avut loc o serie de evoluţii în ceea ce priveşte Codul Penal şi Codul de Procedură Penală şi, deşi unele dintre aceste evoluţii contribuie la realizarea obiectivelor care stau la baza recomandărilor Comisiei Europene, altele au împiedicat îndeplinirea obiectivului privind o mai mare certitudine şi stabilitate legat de reforma codurilor. ''Trebuie remarcat faptul că multe dintre dezbaterile referitoare la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală se concentrează asupra dispoziţiilor relevante pentru infracţiuni de corupţie la nivel înalt'', adaugă raportul MCV dat miercuri publicităţii. 

Totuşi, Comisia Europeană remarcă faptul că recomandării de a încheia faza actuală a reformei Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală nu i s-a dat curs încă şi că parlamentul nu a adoptat până în prezent niciunul dintre proiectele de modificări propuse de guvern în 2016, care fuseseră rezultatul unor ample consultări cu sistemul judiciar. Cu toate acestea, parlamentul a adoptat alte modificări ale Codului Penal, în special cele care au drept efect dezincriminarea conflictului de interese. 

Pe de altă parte, Comisia Europeană constată că succesiunea rapidă a deciziilor Curţii Constituţionale prin care se declarau neconstituţionale dispoziţii din coduri a sporit provocările la adresa stabilităţii. ''Ministerul Justiţiei a început să abordeze acest aspect prin consultări cu sistemul judiciar, cu profesiile juridice şi cu societatea civilă, iar guvernul şi-a exprimat intenţia de a adopta modificările relevante. Cu toate acestea, niciuna dintre modificările propuse nu a fost încă transpusă în modificări legislative şi aceste întârzieri pot duce la interpretări divergente'', subliniază executivul UE în raport. 

Potrivit Comisiei Europene, un răspuns rapid şi coerent la necesitatea de a adapta legislaţia pentru a reflecta deciziile Curţii Constituţionale ar trebui să constituie o prioritate absolută, fără a compromite calitatea pregătirii modificărilor.

Raportul publicat miercuri se referă la perioada care a trecut din ianuarie 2017 şi analizează în mod concret progresele înregistrate cu privire la punerea în aplicarea recomandărilor formulate de Comisia Europeană în raportul său din ianuarie acest an din cadrul MCV. Raportul CE din ianuarie 2017 a trecut în revistă progresele generale înregistrate în ultimii zece ani şi a identificat 12 recomandări specifice care ar ajuta România să avanseze în direcţia îndeplinirii tuturor obiectivelor de referinţă ale MCV.