La începutul anului 2018, politologul român Radu Golban s-a adresat printr-o scrisoare deschisă șefilor de stat și de guvern ai Puterilor Aliate din Doilea Război Mondial, precum și miniștrilor Afacerilor Externe și șefilor Comisiilor de politică externa ale Parlamentelor din aceste țări. În document, politologul atrăgea argumentat atenția Puterilor Aliate cu privire la reînființarea unei organizații naziste în România, prin reabilitarea unei organizații fasciste și deschiderea pe această cale revizuirii tratatelor de pace.

Klaus Iohannis și Forumul Democrat German, lăsați din mână de Justiție. În documentul prin care Radu Golban solicita adoptarea unei poziții ferme din partea Puterilor Aliate, se arăta că Grupul Etnic German din România - organizație cu caracter fascist din timpul Regimului Antonescu, condusă de sasul Andreas Schmidt, Volksgruppenführer SS, în totală dependență de Berlinul nazist - a fost desființat în 1944, ca urmare a Convenției de Armistițiu survenite între România și Aliați, fiind catalogat drept organizație nazistă.

Grupul Etnic German din România, dizolvat și interzis

În baza aplicării prevederilor Convenției, Grupul Etnic German din România a fost dizolvat, iar patrimoniul a fost confiscat.

Mai mult, prin Tratatul de Pace de la Paris din 1947, Puterile Aliate și Asociate au convenit, iar România s-a angajat, că „statul român nu va îngădui în viitor existența și activitatea unor organizații de această natură care au drept scop lipsirea poporului român de drepturile sale democratice”.

Cu toate acestea, se arată în documentul adresat de Radu Golban Puterilor Aliate, „Instanțele judecătorești din România au admis cererea Forumul Democrat al Germanilor din România, asociație a minorității germane din România apărută după 22 decembrie 1989, de a i se recunoaște calitatea de succesor în toate drepturile al Grupului Etnic German, deși măsura confiscării acestora a intervenit, ca urmare împlinirii obligațiilor asumate de România prin tratatele de pace, la cererea Aliaților”.

FDGR a preluat patrimoniul Grupului Etnic German

În baza recunoașterii calității sale de succesor în drepturi al Grupului Etnic German, Forumul Democrat al Germanilor din România a depus în instanță 136 cereri de retrocedare a unor imobile, între care unele aflate în circuitul public, fapt menționat de Radul Golban în document: „Apreciez că retrocedarea bunurilor confiscate unei organizații naziste echivalează cu reînființarea acesteia, așa cum subliniază experții consultați”.

Cu toate astea, Forumul Democrat al Germanilor din Sibiu a fost declarat succesorul de drept al fostei organizații hitleriste Grupul Etnic German, prin Sentința civilă a Judecătoriei Sibiu, nr 2790/2007, după cum a arătat „Cotidianul”:

Acțiunea în instanță a fost depusă de șeful pe Sibiu al FDRG (Klaus Iohannis fiind președintele pe țară al FDGR) împotriva Primăriei Sibiu, condusă de primarul Klaus Iohannis. FDGR a solicitat instanței, citez, „să constatați calitatea de succesor în drepturi al organizației noastre față de Grupul Etnic German (Deutsche Volksgruppe)”.

Iohannis, și reclamant, și pârât

Iar instanța sibiană a consfințit acest lucru: „Întrucât, prin statutul său, Forumul Democrat al Germanilor din Sibiu s-a declarat continuatorul tuturor persoanelor juridice fără scop patrimonial ce au aparținut minorității germane, rezultă că este și continuatorul Grupului Etnic German”, se arată în sentință.

Acest verdict a deschis calea unui matrapazlâc imobiliar prin care FDGR a intrat în posesia unei importante averi ce aparținuse GEG. Sentința respectivă a rămas definitivă pentru că nu a fost atacată de nimeni, deoarece procesul s-a judecat între o parte și ea însăși.

FDGR era și reclamant, dar și pârât, întrucât Klaus Iohannis era atât președintele reclamantei FDGR, cât și reprezentantul pârâtei Primăria Sibiu.

Iohannis, procese cu presa

Cum era și normal, au apărut reacții la această poveste. Principala platformă de dezbatere a fost „Cotidianul”, iar procesele nu au întârziat să apară. Ele au fost declanșate după ce Klaus Iohannis a dat funcția de președinte al FDGR pe aceea de președinte al României.

Primul executat a fost prof. univ. dr. Ioan Scurtu, membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă, condamnat definitiv de o judecătorie din București pentru un articol publicat pe tema „schimbării la față” a Grupului Etnic German. Instanță a constatat încălcarea de către marele nostru istoric a drepturilor nepatrimoniale ale FDGR „la imagine și prestigiu”.

Au urmat Radu Golban, Cornel Nistorescu și Silviu Mănăstire. În 2020, Cornel Nistorescu și Radu Golban au fost obligați de Tribunalul București să plătească daune morale FDGR de câte 25.000 de lei, fiecare, după seria de articole în care ar fi calomniat organizația.

Victimele Justiției lui Iohannis

Victimele Justiției lui Iohannis nu au renunțat, iar vinerea trecută, Curtea de Apel le-a dat câștig de cauză. Vreau să cred că decizia a fost luată, pentru că dosarul a ajuns la un judecător integru și curajos. Nu mă bucură deloc gândul că judecătorii prind curaj, doar atunci când mai-marii țării încep să se scurgă către rigole.

Ar fi timpul ca aproape fostul președinte al României, Klaus Iohannis, să se obișnuiască cu o nouă realitate. Nu știu dacă este una pur românească, dar ceea ce știu este că potrivit ei, cei care pleacă de la putere sunt pândiți de vremuri și pățanii deloc plăcute.

Și cu cât protagoniștii au avut un comportament mai execrabil, cu atât ceea ce îi așteaptă este mai îngrijorător. Iar Klaus Iohannis a fost un personaj detestabil până la urcarea stomacului în epiglotă.