Din analiza legii criticată de șeful statului, rezultă că singurele entităţi care pot să se pronunţe cu privire la forma republicabilă a actelor de bază respective sunt comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor sau ale Senatului.
"Având în vedere toate aceste aspecte, rezultă că legiuitorul a conferit comisiilor permanente ale celor două Camere un rol esenţial, decizional, cu privire la forma republicabilă a legilor de bază, ceea ce contravine rolului constituţional al Parlamentului şi al comisiilor permanente", subliniază Iohannis.
O supradimensionare a rolului comisiilor de lucru ale Parlamentului
Astfel, președintele consideră că, prin conferirea comisiilor permanente a acestei atribuţii de decizie cu privire la forma republicabilă a legii de bază, legea oferă o supradimensionare a rolului comisiilor de lucru ale Parlamentului prin atribuirea unor efecte mult sporite actelor pe care aceste organe de lucru le adoptă. Acest lucru excedează cadrului constituţional şi regulamentar în care acestea activează şi echivalează cu o deturnare a rolului Parlamentului, în ansamblul său, ca organ reprezentativ suprem al poporului român, care beneficiază de o legitimitate originară, fiind exponentul intereselor întregii naţiuni, se precizează în sesizare.
În concluzie, președintele solicită CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative şi pentru modificarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României este neconstituţională în ansamblul său.
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
