"Admite contestaţia formulată de inculpata Băsescu Ioana împotriva încheierii din 11 iulie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I penală. Desfiinţează, în parte, încheierea atacată şi rejudecând: Revocă măsura controlului judiciar luată faţă de inculpata Băsescu Ioana. Respinge, ca nefondate, contestaţiile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi inculpatul Tarhon Victor împotriva aceleiaşi încheieri penale. Menţine celelalte dispoziţii ale încheierii contestate. Cheltuielile ocazionate de soluţionarea contestaţiilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi de inculpata Băsescu Ioana rămân în sarcina statului. Obligă contestatorul inculpat Tarhon Victor la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 35 lei onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales se avansează din fondul Ministrului Justiţiei. Onorariul parţial, cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatoarea inculpata Băsescu Ioana, în sumă de câte 35 lei, rămâne în sarcina statului. Definitivă." , se arată în hotărârea judecătorilor ÎCCJ.

DNA a dispus trimiterea în judecată a Ioanei Băsescu, împreună cu Elena Udrea și dan Andronic, în dosarul privind finanțarea campaniei electorale din 2009 pentru alegerile prezidențiale.

"Legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare. Remiterea foloaselor infracţionale s-a disimulat prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă", precizează DNA.