În primul interviu acordat după o lungă perioadă de timp jurnalistului Cătălin Alistari, industriașul Ioan Niculae vorbește despre problemele pe care le-a întâmpinat în afaceri, despre cum a devenit o „țintă vie” a unor personaje din structurile „de forță” ale statului român și despre șansa pe care plafonarea prețului de vânzare la gaze o reprezintă pentru chimia românească, acum în mare parte închisă.

Omul de afaceri se declara de acord sa fie obligat prin lege sa livreze integral la intern, pentru fermierii romani, toate ingrasamintele produse cu gaz de productie locala si prezinta exemplul vecinilor unguri care investesc miliarde in chimie si petrochimie, bazandu-se, probabil, chiar pe resursele din Marea Neagra

Cătălin Alistari: Domnule Niculae, ati fost cotat, ani la randul, drept cel mai bogat roman. La un moment dat, estimarile erau de 1,8 miliarde de euro. 6 fabrici de ingrasaminte, teren agricol, fabrica bioetanol, imobiliare, echipa de fotbal. Dupa problemele in justitie pe care le-ati avut, care mai este situatia?

Ioan Niculae: Din punct de vedere al activelor, lucrurile nu sunt schimbate, in sensul ca toate cele 7 combinate, incluzand si rafinaria de bioethanol (Bio Fuel Energy SRL) Zimnicea, sunt in picioare, nu s-a taiat nimic si acestea au fost foarte bine conservate, mai mult decat atat, doua combinate  respectiv, Viromet Victoria si Chemgas Slobozia, au fost pornite temporar, in masura in care am gasit cantitatile necesare de gaz metan, intrucat, stiti foarte bine, ca materia prima este gazul metan.

C.A. Care ar fi estimarea de avere acum si ce mai functioneaza din imperiul agro-industrial?

- Referitor la ,, cel mai bogat roman” as dori sa nu mi-o mai puneti niciodata si nici sa mai figurez vreodata in vreun catalog, pentru ca sunt convins ca mi-a facut numai rau si nu numai ca sunt convins, dar am si informatii certe ca listele conform carora au fost distrusi oamenii de afaceri romani s-au facut si dupa aceste cataloage.

 

 Fabricile de ingrasaminte sunt in insolventa acum, mai functioneaza vreuna? Daca nu, de ce? Mai detineti controlul asupra lor, chiar si asupra celor două in faliment, Amurco si Nitroporos?

 Fabricile de ingrasaminte chimice sunt intr-adevar in insolventa, dar conservate foarte bine  si asa cum am raspuns la intrebarea anterioara, doua dintre ele au fost repornite temporar, respectiv pe perioada  cat am avut gaz metan ( este corect sa precizez ca 90% din acest gaz a venit de la import intrucat producatorii romani nu ne-au oferit gaz).

Insolventa a fost si este forma legala de protectie a acestor active, altfel erau devalizate de taietorii de fier vechi si chimia romaneasca, cel putin din punct de vedere al instalatiilor ar fi fost istorie ( ex. Combinatul de ingrasaminte chimice Arad, combinatul Valea Calugareasca, combinatul Navodari si multe altele). Din punct de vedere al controlului, sigur, cu ajutorul administratorilor judiciari care s-au dovenit nu numai foarte buni profesionisti, dar si patrioți, chiar daca o sa deranjeze pe multi acum cuvantul ,,patrioti”, in sensul in care si prioritatea acestora a fost salvarea fabricilor, iar nu vanzarea la taraba de fier vechi, am reusit sa le mentinem intacte si toate in stare de a fi repornite acum.

 

Ati spus ca, daca se aplica intocmai prevederile OUG 114/2018, in ceea ce priveste plafonarea pretului de vanzare al gazelor la 68 de lei/MWh, atunci redeschideti imediat toate fabricile. Explicati de ce, ce inseamna acest plafon in ceea ce priveste costurile de productie? Care ar putea fi beneficiul direct al statului?

• Am spus si repet cu voce tare, indiferent cate multinationale deranjez, OUG 114/2018 este una dintre cele mai bune legi dupa 1989, pentru relansarea a  ce mai exista din industria romaneasca si cu precadere cea afectata dupa 2013 cand s-a facut marea ,, liberalizare” la gaz metan, care in intelegerea romaneasca a fost emiterea unui act normativ prin care sa creasca pretul gazului metan cu 100% de la 1 aprilie 2013 la 31 martie 2014 ( un an de zile)...

Daca acest pret de 68 lei MWh se aplica corect, in sensul in care dupa asigurarea necesarului populatiei ( necesar care trebuie sa fie calculat corect) , consumatorii finali isi procura gazul pentru nevoile lor de productie, fara sa aiba dreptul de revanzare si aici, ma refer la consumatorii finali la care ponderea gazului metan in costul de productie este semnificativ, in sensul ca depaseste 30 – 40 %.

Din acest punct de vedere al costului, se pot deschide toate combinatele ( patru in prima faza, pana in luna mai 2019 si urmatoarele doua in septembrie /octombrie 2019). Daca ne trimit la cos cu import nu vom porni nimic sau vom porni maximum doua combinate  ( unul de methanol, si cu mare greutate, unul de ingrasaminte) iar celelalte patru vor disparea, taiate pe bucati, intrucat Legea insolventei este buna, dar are un termen limita.

In cazul pozitiv, in care Parlamentul Romaniei intelege necesitatile industriei romanesti  si se aplica corect prevederile OUG 114/2018, cele sase combinate plus Bio Fuel Energy, asa cum s-a intamplat in anul de referinta 2012, an in care au functionat cele sapte combinale si s-a realizat o cifra de afaceri de circa 1 miliard de USD, din care aproximativ 30%  au fost contributii la bugetul de stat,  pot atinge anul acesta o cifra de afaceri de peste 800 milioane USD, iar anul viitor să depășească, probabil, 1 miliard USD. Toti acesti bani vin ca aport la balanta de cont curent a Romaniei (cum a fost in anul 2012). 

Pentru bugetul Romaniei faceti dumneavoastra calculul, daca luati in considerare numai TVA- ul, taxele si impozitele aferente salariilor acordate la peste 7.500 de salariati angajati direct si la peste 55 de mii de locuri de munca indirecte de la furnizorii de materiale, distribuitorii de ingrasaminte, transportatorii, operatori portuari si  ajungeti la concluzia ca numai Grupul Interagro ar acoperi in urmatorii 3 ani asa zisa pierdere la bugetul de stat pentru plafonarea pretului la gaz metan.

 

Vorbiti-ne despre aprovizionarea cu gaze. Care sunt relatiile cu cei doi producatori locali, Romgaz si Petrom. Aveti deja discutii preliminare pentru furnizare contractuala, in conditiile de dupa 1 aprilie. La un moment dat, acum ani, vi se cerea plata anticipata, din pricina unor datorii la Romgaz. Care este acum situatia si care mai este situatia datoriilor catre Romgaz?

In ceea ce priveste datoriile Romgaz, plata acestora este inclusa in Planul de Reorganizare care a fost votat de catre Adunare Creditorilor, potrivit legii insolventei, si urmeaza a fi pus in aplicare dupa validarea acestuia de catre judecatorul sindic.

Precizam ca nici noi si nici altcineva nu a primit vreodata gaz subventionat. Rapoartele de expertiza, dar in  mod deosebit cifrele, in toata perioada de dupa 2004,  aratau ca Romgaz a avut in permanenta un profit de peste 400% (!?). Legat de datorii, in 2009 s-a semnat o Conventie de Esalonare pentru datorii, in care s-a convenit ca Interagro sa plateasca in afara de datoria curenta ( a lunii anterioare) si o suma convenita de cca. 2,5 milioane USD lunar  care includea suma esalonata din datoria de baza dar si dobanda aferenta intregii datorii, calculate la dobanda de refinantare a BNR plus 4%.

In acelasi timp Romgaz se obliga sa mentina livrarile de gaze la preturi practicate pentru toti clientii sai. Imediat dupa inceperea urmaririi penaleîmpotriva mea, in 2011, Romgaz taie livrarile de gaze, dar Interagro continua sa plateasca lunar sumele convenite pana in 2013, cand efectiv termina si indeplineste 100% plata datoriei de baza plus o dobanda de 12% ( cca. 8% dobanda BNR plus 4 % surplusul convenit), cumparand gaz de la Petrom si din import, cu preturi majorate. Suma ramasa de plata reprezinta numai penalitati si majorari anterioare anului 2009, care urma sa fie renegociata dupa plata debitului principal.

Din pacate, dupa  campania imensa pe toate canalele de presa ale ,,Statului  de Facto,, care ma voia condamnat cu orice pret ( revedeti interviul cu Elena Udrea din ianuarie  2015 dat la HotNews) nimeni de la Romgaz nu a mai avut curajul sa indeplineasca ce convenisem in 2009, iar acum ar dori sa preia in baza unor ,, penalitati si  majorari” multiplicate intre timp de 3-4 ori unul sau mai multe combinate?!?!.

Relatiile cu cei doi producator locali de gaze naturale nu pot fi apreciate decat ca fiind normale in contextul relatiei producator/consumator eligibil in banda.

 

Exista zvonuri in piata cum ca, odata cu inceperea extractiei gazelor din Marea Neagra, grupuri din afara ar putea intra pe piata locala a productiei de ingrasaminte. Ar mai fi loc pe piata, sunteti dispus la asocieri?

• Nu stiu ce  grupuri din afara ar putea intra pe piata ingrasamintelor chimice si nici nu inteleg cum ar face, pentru ca a construi un singur combinat chimic ar insemna cel putin o investitie de peste 2 miliarde EURO si intre 5-7 ani timpul de constructie, dar stiu sigur si ma puteti verifica ca intre 12-14 martie 2019 are loc la Budapesta o conferinta internationala de chimie si petrochimie de foarte mare amploare si deja Grupul MOL Ungaria a anuntat un buget de investitii de 4,9 miliarde EURO in urmatorii 3 ani.

Sa fie cumva investitiile in chimie si petrochimie in tara vecina, bazate pe gazul ,,romanesc” din Marea Neagra, care nici nu a inceput sa fie scos si a fost deja instrainat?!?!

Legat de disponibilitatea noastra la asocieri, aceasta exista, avem doua grupuri mari din lume cu care discutam de ceva vreme si vom vedea ce se intampla. Nici unul din aceste grupuri nu este din Vest, dar afacerile sunt doar afaceri si nu au nimic de-a face cu latura politica.

 In ceea ce priveste celelalte afaceri...Cum merge exploatatia agricola? Mai doriti sa cumparati pamant, eventual sa va extindeti afacerile din procesare?

• Productia agricola, care este una din principalele linii de business ale companiei, se deruleaza in conditii normale, activitatea de productie desfasuranduse pe terenurile proprietate si in arenda pe circa 44.000 ha, societatea fiind interesata in continuare de achizitia de terenuri agricole.