Preşedintele Klaus Iohannis a avut, astăzi, o întrevedere cu omologul său ucrainean, Petro Poroşenko, context în care a acceptat invitaţia de a efectua o vizită în Ucraina.
Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, cei doi oficiali au discutat despre stadiul şi perspectivele de consolidare a relaţiilor bilaterale dintre România şi Ucraina, cu accent pe implementarea celor convenite cu prilejul vizitei realizate de preşedintele Poroşenko la Bucureşti, în aprilie 2016, respectiv pe pregătirea dialogului politic viitor de nivel.
Iohannis a subliniat importanţa reluării cât mai curând a activităţii Comisiei guvernamentale pentru cooperarea economică, respectiv a Comisiei pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale din cele două state.
"Preşedintele României a acceptat invitaţia adresată de omologul ucrainean de a efectua o vizită de stat în Ucraina, în cadrul căreia să aibă loc prima sesiune a Comisiei Mixte Prezidenţiale, respectiv o vizită comună a celor doi preşedinţi în regiunea Cernăuţi", precizează Administraţia Prezidenţială.
În context, şeful statului a punctat necesitatea unei bune pregătiri prealabile a primei sesiuni a Comisiei Mixte Prezidenţiale.
Totodată, preşedintele Iohannis a asigurat cu privire la sprijinul continuu al României pentru parcursul european al Ucrainei, pentru realizarea Agendei de Asociere a Ucrainei cu Uniunea Europeană, precum şi pentru soluţionarea conflictului din estul Ucrainei, cu respectarea Acordurilor de la Minsk.
Cei doi oficiali s-au întâlnit la Summitul PPE care a avut loc la Malta.
“Am participat astăzi la Summitul PPE din Malta, alături de şefi de stat şi de guvern din Europa, prilej cu care am avut şi două întrevederi consistente cu Premierul Maltei şi Preşedintele Ucrainei”, a scris Klaus Iohannis pe pagina sa de Facebook.
În discursul pe care l-a susţinut la Congres, Iohannis a afirmat că “România nu susţine o Uniune Europeană a cercurilor concentrice de integrare sau a vitezelor multiple care conduc la riscul creşterii divizării social-economice între statele membre. Noi nu vedem aceste scenarii ca instrumente pentru adâncirea cooperării între state membre, mai ales când UE este deja confruntată cu divizarea”.
Recomandările noastre
