Analiştii economici susţin că tendinţa se va păstra şi în acest an, mai ales pe fondul instabilităţii fiscale. Guvernanţii sunt însă optimişti.
Investiţiile străine directe atrase de România în acest an vor fi mai mici decât cele de anul trecut, în condiţiile în care datele din primele şase luni indică încă o recesiune, estimează reprezentanţii investitorilor străini. Prognoza este însă contrazisă de autorităţi, care mizează pe atragerea unui flux cel puţin egal cu cel din 2009.
"Deşi pe plan internaţional există o uşoară revenire în 2010, situaţia economică din România nu a fost atât de favorabilă pentru investiţii. Nivelul de anul trecut nu va fi realizat. Deşi toate estimările arătau o revenire a creşterii economice, cele şase luni de până acum dovedesc că România este încă în recesiune şi cel mai probabil că până la sfârşitul anului nu vom avea o creştere pozitivă, ci una negativă, de 1-1,5%", a declarat Doina Ciomag, secretarul executiv al Consiliului Investitorilor Străini (CIS), la lansarea raportului mondial al investiţiilor 2010 realizat de UNCTAD.
Analistul financiar Bogdan Baltazar consideră că în 2010 vom înregistra o scădere de 10%-12% a volumului investiţiilor străine. "Oamenii sunt îngrijoraţi atunci când taxele importante se schimbă de pe o zi pe alta, contează şi o coerenţă", explică Baltazar, făcând referire la efectele majorării TVA.
Fiscalitatea stufoasă, coşmarul investitorilor
Potrivit raportului UNCTAD, România a atras anul trecut investiţii străine directe de 6,329 miliarde de dolari, cu 54% sub nivelul din 2008. Cu toate acestea, România a ocupat poziţia secundă în grupul ţărilor nou intrate în Uniunea Europeană, după Polonia, şi locul 15 dintre cele 27 state membre UE.
Reprezentantul CIS consideră că măsurile adoptate de guvern, respectiv scăderea salariilor bugetarilor cu 25% şi majorarea TVA de la 19% la 24%, reduc şi mai mult şansele de relansare economică.
"Deşi necesare, aceste măsuri au ca efect reducerea consumului, deci diminuarea şansei ca până la sfârşitul anului să avem o creştere economică. Măsurile de austeritate trebuie să fie acompaniate de un set de măsuri care să ducă la relansarea economică, să sprijine investiţiile şi crearea de locuri de muncă", a arătat oficialul CIS.
Pe de altă parte, reprezentanţii autorităţilor spun că România rămâne o destinaţie preferată de investitorii străini. "Trendul înregistat de la lună la lună de investiţiile străine permite să spunem că putem atinge măcar valoarea din 2009", a declarat Sorin Vasilescu, director pentru investiţii străine la Centrul Român pentru Comerţ şi Investiţii Străine, din cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA).
El susţine că un proiect de investiţii nu e focusat doar pe România, ci sunt prospectate şi alte ţări din regiune. "Nivelul salariului e scăzut în România faţă de celelalte ţări din regiune, cu excepţia Bulgariei. Impozitarea este competitivă, şi aici excepţie face tot Bulgaria, cu o cotă unică de 10%. România oferă scheme de ajutor de stat pentru investiţii prin care statul acordă granturi substanţiale pentru investitori", a adăugat Vasilescu. Problema acestor măsuri este că nu prea sunt cunoscute, consideră Baltazar. "Ar putea să simplifice sistemul fiscal şi cel de taxe locale, ca să încurajeze venirea investitorilor", e de părere Baltazar.
CLASAMENT
Pe primul loc în topul investiţiilor greenfield
- România a atras în primele patru luni 81 de proiecte de investiţii greenfield, respectiv 6% din totalul înregistrat în Europa, fiind pe primul loc în Europa Centrală şi de Est (ECE) şi pe cinci în Uniunea Europeană, potrivit raportului mondial al investiţiilor 2010 realizat de UNCTAD. Datele includ numărul de proiecte de investiţii străine directe, precum şi extinderea celor deja existente, anunţate şi realizate, se menţionează în raportul UNCTAD prezentat ieri la Bucureşti de Centrul de Informare al Organizaţiei Naţiunilor Unite.
- În Europa au fost realizate 1.347 de proiecte, din care 1.292 în ţările din Uniunea Europeană. Astfel, România este pe primul loc la noi proiecte greenfield de investiţii în acest an între ţările din Europa Centrală şi de Est, în condiţiile în care Polonia a atras 77 de proiecte, Bulgaria - 65, Ungaria - 50, iar Cehia doar 4.