Ministrul Tranporturilor, Alexandr Răzvan Cuc, a explicat, astăzi, la summitul dedicat Drumului Mătăsii, contribuția uriașă pe care o va avea Portul Constanța în domeniul infrastructurii, transportului și schimbului de mărfuri pe această rută. De aceea, Comisia Europeană și statul român au alocat 1,1 miliarde de euro investițiilor din zona portuară , până în 2030.
În cuvântul său către participanții români și străini, ministrul Transporturilor s-a arătat convins că dezbaterea de la Constanța va permite identificarea a noi oportunități de dezvoltare și de diversificare a cooperării economice și a relațiilor bilaterale dintre România și țările de pe renumitul Drum al Mătăsii și nu numai. Răzvan Cuc a profitat de prilej pentru a prezenta importanța Portului Constanța ca element de legătură multimodală cu porturile aflate la Marea Baltică și la Marea Adriatică și conectarea Europei de Caucaz și Asia centrală. “Creștere numărului de mărfuri containerizate dinspre Est spre Vest, dar și cea a cerealelor dinspre Vest (bazinul Dunării) spre Est, reprezintă vectorii pentru dezvoltare infrastructurii portuare suport din Portul Constanța. Mă refer, desigur, la spații de stocare și instalații noi de manipulare a containerelor dar și la noi spații de stocare a cerealelor și instalații moderne de descărcare – încărcare din camioane și vagoane în nave maritime”, a precizat ministrul.
Alexandru Răzvan Cuc a informat că s-au alocat peste 1,1 miliarde euro strict pentru investițiile portuare, până în 2030, pentru creșterea adâncimilor șenalelor și a bazinelor, creșterea siguranței navigației, dezvoltarea capacității feroviare în port, extinderea și modernizarea utilităților (apă, canalizare, electricitate), dezvoltarea de terminale specializate, dezvoltare și modernizare cheuri, molurile 3 și 4,terminale specializate pe insula artificială și racordarea acesteia cu infrastructura de transport existentă.
Complementar cu aceste investiții se va acționa și pe alte planuri “astfel încât să fidelizăm actualele fluxuri de mărfuri ce tranzitează portul nostru, dar și să atragem noi fluxuri prin valorificarea superioară a coridorului european Dunăre – Main – Rhine. Astfel, în paralel, avem prevăzute proiecte de investiție care să mărească hinterlandul Portului Constanța, pentru toate modurile de transport (rutier, feroviar, fluvial), care să sprijine direct fluxul de mărfuri spre și din spre Portul Constanța”.
Ministrul Transporturilor a pomenit câteva proiecte care vor avea un impact pozitiv imediat pentru Port: “Coridorul rutier Pan-European 4 între Nădlac (granița de vest cu Ungaria) și Portul Constanța, pentru care în momentul de față avem lucrări în curs între Lugoj și Deva (Margina – Deva, Loturile 3, 4 și parte din 2) și proiectare avansată pentru sectoarele lipsă dintre Sibiu și Pitești și Centura București la profil de autostradă. Coridorul feroviar Pan-European 4 Curtici (granița de vest cu Ungaria) – Portul Constanța cu lucrări în curs sau în proiect pentru întreaga lungime rămasă nemodernizată, investiție ce va conduce la creșterea vitezei maxime de circulație pentru trenurile de marfă la 120 km/h și implicit la scăderea timpilor de întârziere” Ministrul Transporturilor a amintit și Coridorul european Rhine- Dunăre pentru care “avem fonduri alocate și dedicate îmbunătățirii condițiilor de navigație pe Dunăre și pentru îmbunătățirea navigației pe Canalele Dunăre - Marea Neagră și Sulina la care se adaugă investiții în modernizarea ecluzelor”. Coridoarele care traversează România, respectiv coridorul Rin-Main-Dunăre şi coridorul Orient/Est-Mediteranean, sunt coridoare multimodale, care presupun proiecte complexe de instalare şi dezvoltare a infrastructurii specifice, oportunități care să permită pătrunderea pe piață a mijloacelor de transport pe bază de combustibili alternativi, precum şi crearea unor reţele corespunzătoare de alimentare, de depozitare şi transport ca marfă a acestor tipuri de combustibili. “Prin aceste demersuri susținem dezvoltarea coridorul strategic dintre Romania – Georgia – Azerbaijan – Kazakhstan – Turkmenistan – Uzbekistan și China” a încheiat ministrul Alexandru Răzvan Cuc. La summtul Silk Road, desfășura,t în premieră, în portul Constanța participă peste 200 de delegați din țară și din Austria, Serbia, Bulgaria, Croația, Azerbaidjan, Kazahstan, Turkmenistan, Turcia, Polonia, Germania, Olanda. În cadrul evenimentului a avut loc și semnarea Protocolului de Cooperare dintre Portul Baku (Azerbaidjan) și Portul Constanța.
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
