În momentul de față, România este unul din puținele state din Europa exclus din prestigiosul top Shanghai. Top în care sunt incluse cele mai importante centre academice din lume. Universitatea de la Cluj, Babeș-Bolyai (UBB) a fost singura din țară inclusă în clasament. S-a plasat în zona pozițiilor 601-700 în perioada 2017-2018. 

În aceste condiții, reprezentanții mediului academic din România, în speță rectorul UBB, subliniază faptul că sistemul superior de învățământ poate fi resuscitat doar dacă aplicăm modelul francez.

„Noi creștem, dar alții cresc mai mult și mai repede decât noi. Asta pentru că au o arhitectură academică mai bună”, a transmis rectorul UBB, Daniel David.

Declinul sistemului de învățământ din România

Înainte de a trece la factorii care pot contribui la resurecția sistemului de învățământ, rectorul UBB a efectuat autopsia sistemului de învățământ. Principalele cauze care au trimis „România Educată” în rândul statelor din lumea a III-a, țin de greaua moștenire lăsată de sistemul comunist.

„ În reforma comunistă din 1948 universității clujene i s-a luat Medicina și multe institute de cercetare. În medicină se publică și se citează cel mai mult, iar unitățile de cercetare produc mai ușor cunoaștere științifică (deoarece nu au și încărcarea de predare), adică exact ce contează în rankingul Shanghai. Am început să corectăm aceste lucruri, avem un nou program academic în științe biomedicale și am refondat sau fondat o serie de institute de cercetare strategice (ex. inclusiv vechiul institut al lui Emil Racoviță), dar efectele se vor vedea în următorii ani”, a explicat rectorul UBB, Daniel David.

Trebuie menționat faptul că perspectiva profesorului universitar este limitată strict la mediul academic din spațiul clujean.

„Iată două exemple care arată că mecanismele nu funcționează acum adecvat. Și UBB și Institutul de Cercetări Biologice (filiala Cluj-Napoca) au vrut să concentreze resursele în științe biologice prin integrarea institutului în universitate. Evident că autoritățile au găsit tot felul de explicații să ne amâne. Similar, când am preluat un centru mai mic, Centrul de Cercetări Biologice din Jibou, procesul a durat peste 5 ani, în condițiile în care toți doream asta”, a adăugat profesorul universitar.

Modelul francez, o soluție pentru România

Cu o situație similară s-a confruntat și spațiul academic francez la începutul anilor 2000. Moment la care universtitățile istorice nu s-au clasat la fel de bine ca cele din SUA și UK. Motivul, subliniază David, distribuția prea mare. „Universitatea din Paris” a fost divizată la un moment dat în 13 centre de învățământ superior.

Pentru a corecta declinul, autoritățile au inițiat o reformă majoră de concentrare academică. Reforma a dat roade dacă aruncăm o privire asupra sistemului educațional, constatăm că universtitățile și-au recâștigat locul în ierarhia internațională. Pentru restructararea sistemului de învățământ din România, Daniel David înaintează trei-patru cuvinte „ implicare, viziune, inteligență și determinare”.

„Pentru România, concentrări deștepte, făcute în condiții de colaborare și stimulare, nu impunere, poate duce la 3-5 universități în top-1000 Shanghai în următorii 3 ani; dar pentru asta este nevoie de păsare, viziune, inteligență și determinare!”, a completat rectorul UBB.

În România post-decembristă în fruntea Educației s-au perindat peste 24 de miniștri, iar fiecare a venit cu ideii și viziuni proprii.

Un alt motiv pentru care România a picat în mediocritate academică constă în faptul că programele de susținere a masei largi nu au fost dublate și de cele pentru susținerea excelentei. Altfel spus, potențialul intelectual, sursa cenușia a sistemului de învățământ nu a fost finanțat îndeajuns. Statul s-a focusat mai mult pe programele de susținere a masei largi, a explicat rectorul UBB pentru Adevarul.