“Președinția spaniolă a Consiliului Uniunii Europene consideră că intrarea Bulgariei și României în Schengen este una dintre prioritățile sale și va lucra pentru un consens în acest sens”, a declarat ambasadorul spaniol la Sofia, Alejandro Polanco, la un eveniment de prezentare a președinției, care a început la începutul lunii iulie.
Concomitent cu aceasta însă, Spania va dori pe probleme legate de securitatea europeană și unitatea blocului comunitar, și o reformă a pactului de migrație cu un „echilibru între solidaritatea și responsabilitatea” statelor. Acest lucru va necesita un compromis și „flexibilitate din partea unor țări”, a spus Polanco la eveniment, iar după ambasador a vorbit vicepremierul și ministru bulgar al afacerilor externe Maria Gabriel, scrie dnevnik.bg.
„Aș spune că aderarea Bulgariei la Schengen în 2023 rămâne obiectivul principal al guvernului”, a comentat Gabriel după aceea. „Contăm pe o strânsă cooperare cu președinția spaniolă” și continuăm dialogul cu țările care sunt deschise pentru a fi convinse, a continuat ea, referindu-se la Țările de Jos și Austria.
În timp ce premierul olandez Mark Rutte a condiționat decizia țării sale de ultima evaluare a Uniunii Europene privind statul de drept în Bulgaria (care a fost dată publicității deja), Austria a adresat UE solicitări legate de politica de migrație și de protecția frontierelor externe, ceea ce a tensionat relaţiile Vienei cu Bucureştiul din cauza opoziţiei neaşteptate faţă de aderarea României la spaţiu.
Patru domenii prioritare
Este a cincea oară când Spania preia președinția, începând cu anul 1986 (când țara a aderat la blocul comunitar); cel actual, a spus Polanco, iar asta vine într-un moment crucial, deoarece este ultima completă înainte de alegerile pentru Parlamentul European din primăvara lui 2024. „Mandatul (Comisiei Europene-n.red.) se apropie de sfârșit și trebuie să rezolvăm multe probleme".
În spatele motto-ului, „Europa mai apropiată”, se află patru domenii concrete, modificări care se află pe agenda președinției pentru a flexibiliza blocul:
Reindustrializarea. „Înțelegem că dependența de un număr mic de țări terțe ne împinge spre a schimba sectoare” precum sănătatea, alimentația, energia și sfera digitală care afectează direct viața oamenilor, a explicat diplomatul, fără a menționa țări concrete, des citate, precum China și (de ani de zile în energie până la război) Rusia. „De aceea avem nevoie de reindustrializare, privind către cei mai de încredere parteneri”.
Printre partenerii Spaniei se numără America Latină, iar acest lucru este important „nu doar pentru Spania”. În perioada 17-18 iulie va avea loc un Consiliu Europa-America Latină și Caraibe, al cărui obiectiv este structurarea cooperării cu aceste state aflate de cealaltă parte a Atlanticului pentru viitor. Întâlnirea ar trebui să fie „începutul unei platforme politice care să pună bazele” cooperării cu o regiune care împărtășește „valori fundamentale” cu UE.
Tranziție verde și energie. Sunt necesare măsuri pentru reducerea facturilor la electricitate, reformarea pieței de energie electrică și crearea de locuri de muncă. Dezvoltarea energiei cu hidrogen este, de asemenea, parte a acestor eforturi, alături de „promovarea măsurilor de reducere a deșeurilor și a microplasticelor și a combustibililor verzi”. „Toate acestea – pentru ca Uniunea Europeană să poată duce lupta împotriva schimbărilor climatice”.
Intrarea României în Schengen
Justiție socială. „Avem nevoie de o economie mai competitivă”, dar Spania consideră această aspirație compatibilă cu întărirea bazei sistemului social, protejarea grupurilor marginalizate, femeile, copiii și altele, lucrul la Carta UE pentru persoanele cu dizabilități.
Întărirea unității europene. Într-un moment de provocare geopolitică, este vital să continuăm sprijinul pentru Ucraina, dar și, alături de Kiev, „să se întindă mâna tuturor celor care, precum Ucraina, doresc să se alăture” blocului comunitar. „Spania a sprijinit Balcanii de Vest în ultimii 30 de ani. Există voință politică pentru o reuniune ministerială a regiunii în Spania în timpul președinției noastre”.
Vicepremierul bulgar Maria Gabriel, la rândul său, a spus că Bulgaria sprijină pe deplin viitorul european al Balcanilor de Vest și că sprijinul financiar din partea UE pentru regiune este important pentru că „oferă rezultate vizibile în viața oamenilor”, dar sunt necesari mai mulți pași privind conectivitatea, educația etc.
Un summit cu vecinii din partea de sud a UE este așteptat în timpul președinției spaniole a UE, pentru a discuta chestiuni legate de migrație, alimentație, securitate energetică și climă. În perioada 5-6 octombrie, la Granada, va avea loc următoarea întâlnire a Comunității politice europene, care reunește UE cu țări din Europa de Est și Sud-Est, Marea Britanie și Turcia. (Rador)