Cseke Attila a anunțat adoptarea unui nou proiect de lege, care prevede consolidarea clădirilor cu risc seismic. Este vorba despre o finanțare multianuală a lucrărilor de consolidare precum și introducerea în categoria imobilelor eligibile a clădirilor publice în care se desfășoară diverse activități educaționale, administrative sau medicale.
Guvernul a adoptat miercuri, 4 mai, un nou proiect de lege care prevede un program pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic. Anunțul a fost făcut de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, care a precizat că noul proiect prevede și introducerea în categoria imobilelor eligibile a clădirilor publice în care se desfășoară diverse activități, precum cele din educație, administrație și sănătate.
"Astăzi, Guvernul a aprobat un proiect legislativ pe care eu l-am considerat şi în şedinţa de Guvern ca fiind cel mai important program de investiţii promovat în timpul mandatului meu de ministru al Dezvoltării. (...) Este vorba despre proiectul legislativ care priveşte măsuri privind reducerea riscului seismic în România, un proiect de act normativ care este la nivel de lege şi care va merge în Parlament în procedură de urgenţă pentru aprobare. (...) Una dintre cerinţele acestui proiect legislativ este aceea de a crea o bază de date la nivel naţional, de a şti exact care clădiri, unde şi câte sunt expuse riscului seismic", a declarat Cseke Attila, miercuri, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.
Noul proiect este o îmbunătățire a OG nr.20/1994
În vigoare mai există un proiect care prevede consolidarea clădirilor cu risc seismic, însă acesta este unul "perimat şi expirat", prevăzut în cuprinsul OG nr.20/1994. Proiectul adoptat miercuri de Guvern este cu totul diferit și este adoptat la necesitățile lumii moderne.
"Este un program cu totul nou, bazat pe cu totul alte principii decât cel pe care-l avem în vigoare, vorbim despre Ordonanţa guvernului 20/1994, un program vechi şi o reglementare de 28 de ani care şi-a arătat limitele în mod evident (...). Este perimat şi expirat ca şi posibilitate de a aduce efecte pozitive pe acest domeniu. Pe baza OG 20/1994, în 28 de ani, prin finanţare de la bugetul Ministerului Dezvoltării s-au consolidat în total 28 de clădiri. Este categoric, foarte, foarte puţin. (...)
Şi atunci este evident că acest program nu mai poate continua în actualele reglementări pentru că nu poate să transpună în practică şi să răspundă la nevoile României şi am venit cu un program cu totul nou, un program naţional de consolidare de risc seismic care aduce următoarele noutăţi. Nu va mai fi un program finanţare anuală (...) Astfel că acest program propune un buget multianual, un program multianual, ceea ce înseamnă că prin contracte de finanţare încheiate pentru consolidare de risc seismic a acestor clădiri se vor încheia contracte cu execuţie de până la 4 ani care se vor putea prelungi încă 2 ani şi nu va mai fi necesară reaprobarea anuală şi aşa mai departe ", a afirmat Cseke Attila.
Potrivit oficialului, OG 20/1994 prevedea doar blocuri de locuințe ca fiind eligibile pentru consolidare. Noul proiect vine cu o îmbunătățire și introduce a unei noi categorii de clădiri eligibile, și anume cele publice.
"Vor fi cheltuieli eligibile lucrările de creştere a performanţei energetice a clădirii, ceea ce nu a fost până acum. (...) ", a declarat ministrul Dezvoltării.
Cseke Attila a vrut să precizeze faptul că proiectul adoptata miercuri de Guvern este unul finanțat 100% din bugetu de stat și este nerambursabil.
" În reglementarea care, încă, astăzi, mai este în vigoare, atunci când prin bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltării, se consolida de risc seismic un bloc de locuinţe, proprietarii apartamentelor erau obligaţi să restituie statului cota lor parte din investiţia făcută de către statul român prin rate lunare egale până la 25 de ani. Deci, în maxim 25 de ani trebuia restituită întreaga sumă către bugetul de stat ", a afirmat Cseke Attila.
Cum va funcționa programul, după adoptarea Parlamentului
Ministrul Dezvoltării a susținut că un astfel de proiect există și în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care sunt alocate 217 milioane de euro pentru acest tip de consolidări de blocuri de locuințe și clădiri publice.
"Sumele, astăzi, în prezent, sunt accesate în integralitatea lor, ceea ce arată că a fost o măsură foarte bună, binevenită, aşteptată", a declarat Cseke Attila.
Ministrul Dezvoltării a ținut să facă câteva precizări cu privire la modul în care se va derula programul, după ce va fi adoptat și de către Parlament.
"Cele care sunt expertizate ca şi risc seismic I şi II, blocuri de locuinţe şi clădiri publice, vor putea fi înscrise în prima etapă într-o listă sinteză la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. În momentul în care documentaţiile tehnice sunt complete pe aceste imobile ele vor intra în finanţare de la bugetul de stat şi finanţarea va fi multianuală, adică va exista o continuitate de finanţare a acestor lucrări", a declarat Cseke Attila.
România se află printre primele 10 țări din lumea cu privire la expunerea la cutremur după suprafaţa construită, iar, în prezent, din datele MDLPA sunt 2.687 de clădiri care sunt de risc seismic I şi II, menționează oficialul.
"Două treimi din suprafaţa României este expusă riscului de cutremur de diverse grade, iar în ceea ce priveşte clădirile expertizate în grad risc I şi risc II, respectiv pe vechea clasificare asimilate riscului I şi risc II, din datele pe care le deţine astăzi Ministerul Dezvoltării (...) sunt în total 2.687 de clădiri care sunt de risc seismic I şi II, respectiv asimilate acestor grade de risc seismic", a afirmat Cseke Attila.