Ţara noastră face parte din cercul select al statelor care nu s-au confruntat cu boli grave care afectează bovinele, cum sunt boala vacii nebune sau Schmallenberg, şi are un sistem de control al sănătăţii animalelor bine pus la punct, drept pentru care chinezii au decis să importe Bălţate Româneşti.

Deschiderea către pieţele din afara comunităţii europene reprezintă o şansă pentru creşterea profiturilor crescătorilor de animale din ţară, apreciază preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Vladimir Mănăstireanu. EVZ: Toată lumea vorbeşte despre exportul de vaci şi de carne în China. Când va pleca primul transport? Vladimir Mănăstireanu: În martie-aprilie, sigur se vor exporta pe transport naval primele 5.000 de taurine vii. Referitor la exportul de carne de porc, contractul comercial a fost deja agreat şi suntem în procedura de înregistrare a primelor firme care şi-au exprimat dorinţa în acest sens la autorităţile veterinare din China şi am convingerea că vom avea în această primăvară un prim transport. Vrem să accelerăm procedurile de înregistrare a exportatorilor, deoarece am reuşit să negociem şi să încheiem protocoalele în şase luni şi acum ar trebui să aşteptăm încă patru luni înregistrarea firmelor, fapt care ar fi în detrimentul companiilor româneşti. Sunt firme din Ungaria care aşteaptă de doi ani să fie înregistrate. România a semnat în faţa altor state înţelegerile cu China, putem spune că am fost privilegiaţi, dar am şi demonstrat că avem un sistem sanitar- veterinar foarte bine pus la punct. Putem acoperi din producţia internă cererea de pe piaţa chineză? Nu vom avea niciodată necesarul de porci pe care vrea să îl importe China, dar vorbim de două domenii foarte interesante pentru chinezi şi este foarte important să găsim strategia de dezvoltare a acestora, astfel încât să putem asigura, în patru-cinci ani sau mai mult, nu doar necesarul pentru China, ci şi pentru alte pieţe. Ca Autoritate, vrem să deschidem uşa exporturilor şi către alte pieţe terţe, cum este Rusia. Am redeschis exporturile de oi către Turcia. În luna martie, experţii turci vor vizita fermele de carantină din cele 19 judeţe declarate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor libere de scrapie. După ce vom parcurge paşii tehnici, vom putea relua exporturile, care însemnau enorm pentru crescătorii români. Anual, plecau circa două milioane de capete, înainte de 2002, când au apărut focarele de scrapie. Dacă reuşim să ajungem la un acord cu aceste pieţe terţe, din punct de vedere al reglementărilor sanitar-veterinare, atunci va trebui ca şi în ţară să se gândească o strategie de revigorare a zootehniei, pentru a creşte efectivele de porcine şi de taurine. În cinci-şase ani, timp în care va creşte şi producţia din ţară, vom putea vorbi de exporturi de zeci de milioane de euro. Anul acesta, ne vom apropia de un milion de euro, ca valoare a exporturilor. Ar fi mai uşor să fie exportate aceste animale dacă ar proveni din ferme mixte? Chinezii vor marfă pur românească, deoarece mai au înţelegeri punctuale cu Franţa, Ungaria sau Anglia pe alte tipuri de produse de origine animală şi cred că au impus fiecărui stat ca produsele să fie cu genetică locală. Pe noi ne-au ales pe zona de taurine şi pentru că suntem singura ţară în care nu au fost cazuri de aşa-numita boală Schmallenberg. Astfel, s-au îndreptat către noi pentru a-şi reface matca de bovine de carne şi de lapte, după problema cu melamina de acum câţiva ani. Pentru ANSVSA este important că reluăm o tradiţie în relaţia cu China. Ca preşedinte al ANSVSA, mi-am şi propus ca sectorul zootehnic să se deschidă nu doar către Europa, de unde au izbucnit foarte multe scandaluri legate de producătorii români, care sunt dezavantajaţi şi defavorizaţi. ANSVSA a arătat că nu producătorii români au fost de vină, dar nimeni din afară nu a venit să prezinte scuze. "Chinezii vor marfă pur românească, deoarece au înţelegeri punctuale şi cu alte state, ca Franţa, Ungaria sau Anglia. Ne-au ales pentru că suntem singura ţară în care nu au fost cazuri de aşa-numita boală Schmallenberg." VLADIMIR MĂNĂSTIREANU preşedinte ANSVSA "Producătorii români au pierdut zeci de milioane de euro" Aţi făcut un bilanţ al pierderilor suferite de producătorii români de pe urma scandalurilor de anul trecut? E vorba de zeci de milioane de euro. Firma care a fost implicată artifical în scandalul cărnii de cal a fost nevoită să se orienteze către Asia, pentru că în Europa nu a reuşit să mai vândă nimic. Tocmai de aceea dorim să deschidem şi pieţe din ţări terţe, pentru că aşa aducem bani la buget. Piaţa comunitară este importantă, dar dacă ţi se închid uşile una câte una, trebuie să cauţi alternative, mai ales că e încă afectată de criză. Există o soluţie instituţională de tragere la răspundere a celor care au răspândit zvonurile neadevărate despre producătorii români? La prima şedinţă de după scandal, care a avut loc la Bruxelles cu şefii autorităţilor sanitar-veterinare, am cerut Franţei să prezinte scuze publice României pentru prejudiciul de imagine şi economic adus ţării, ANSVSA şi producătorilor români. Până acum, poate nu am fost foarte atent, dar nu am auzit nimic din partea Franţei. Nu românii au fost vinovaţi şi nu mi pare corect să fim arătaţi cu degetul. După aceste scandaluri, Europa ne-a închis uşile în ceea ce priveşte exporturile de carne de vită şi de cal. Ca urmare a acestor scandaluri, prima măsură luată la nivel european a fost cea privind etichetarea cărnii, respectiv introducerea ţării de origine pe etichetă. Dar nu se va face această etichetare şi în cazul cărnii tocate, adică acolo unde au fost probleme. Nu s-a ajuns până la miezul problemei, cel mai probabil pentru că statele membre s-au opus. Responsabilitatea legată de etichetare cade în sarcina ANPC. ANSVSA a participat la discuţiile care au urmat scandalului cu carnea de cal şi încă de atunci se punea discuţia ca ţara şi regiunea de origine a cărnii să fie menţionată pe etichetă. Această decizie este bună, dar implică riscuri pentru producătorii români, care au fost implicaţi fără să fie vinovaţi în scandalurile privind frauda. Consumatorii vor citi pe etichetă că acea carne provine din România şi o vor suspecta de fraudă, adică, în loc de carne de vită să fie altceva. Pe de altă parte, este bună această etichetare, deoarece ne va fi mult mai uşor să urmărim traseul cărnii şi, în cazul unui scandal, să nu mai fim incriminaţi fără să fim de vină. În altă ordine de idei, există restricţii privind importurile de carne din ţările terţe. Nu există pericolul ca micii comercianţi sau populaţia, în sacoşă, să aducă produse din carne sau carne din Republica Moldova sau Ucraina, tocmai pentru că s-a întărit controlul la vamă. Astfel producătorii locali sunt protejaţi de concurenţă neloială. "Nu există riscul importurilor de carne din ţări terţe, în sacoşă, pentru că s-a întărit controlul la vamă.“ VLADIMIR MĂNĂSTIREANU, preşedinte ANSVSA "Aveam nevoie de 600 de milioane, ca să funcţionăm la capacitate maximă" Vă ajung banii alocaţi anul acesta pentru controale? Bugetul pe 2014 este mai mare faţă de cel pe 2013, dar nu este la nivelul pe care ni l-am fi dorit ca să stăm liniştiţi întregul an. Bugetul se ridică la circa 560 de milioane de lei per total, adică subvenţie de la stat plus venituri proprii, de 118 milioane lei. Aveam nevoie ca bugetul total să fi fost de 600 de milioane lei, ca să funcţionăm la capacitate maximă. Exporturile ar putea fi periclitate în vreun fel? Nu, pentru că sumele necesare supravegherii bolilor care trebuie urmărite, cel puţin cele prinse în protocoalele cu China, sunt deja prinse în Programul Naţional Strategic. În plus, avem un sistem foarte bine pus la punct. De exemplu, în cazul Avicola Călăraşi, de la bun început am suspectat că este o problemă care a apărut în depozit. După ce am făcut ancheta, am dovedit că nu producătorul a fost de vină. Cu toate acestea, ferma a intrat într-un proces de lichidare. În ultimele zile s-a vorbit de vânzarea pe rafturi speciale a produselor cu preţ redus cu trei zile înainte de expirare. Este fezabilă măsura? Nu cred că e bine să le obligăm să aibă rafturi separate, deoarece cădem într- o altă sferă, similară celei în care se află propunerea de a închide marile magazine în weekend, pentru a susţine producătorii români. Majoritatea consumatorilor români îşi fac aprovizionarea la sfârşit de săptămână, pentru că doar atunci au timp liber. Există alte metode prin care pot fi stimulaţi producătorii români, nu închizând marile lanţuri de magazine. Nu cred că cei care cumpără din supermarketuri se vor întoarce automat către producătorii români. În plus, în supermarketuri sunt prezenţi şi producătorii români.