Leul va continua să fie sub tensiune câteva luni de acum încolo, iar dacă tensiunile politice se menţin, atunci investitorii ar putea fi puşi pe fugă şi creşterea economică va fi afectată, a spus, într-un interviu acordat EVZ, Radu Crăciun, director de investiţii al Eureko Pensii.
EVZ: Cum se justifică scăderea puternică a leului?
Radu Crăciun:
Au existat zile în care ştiri mai puţin bune venite din zona Europei au accentuat şi mai mult creşterea cursului, dar factorul predominant care a generat deprecierea a fost viaţa politică.

Tot mai mulţi investitori pariază pe depreciere. De ce BNR nu intervine, ca în 2008, pentru a opri jocul acestora?
BNR are două instrumente: intervenţiile directe şi creşterea dobânzilor. Motivaţia este legată de a doua linie de apărare. În momentul de faţă, economia este în stagnare, iar majorarea dobânzilor pe termen scurt ar face băncile să scumpească, la rândul lor, creditele. Băncile comerciale se finanţează pe termen scurt şi ar fi direct afectate de majorarea de dobânzi, devenind apoi reticente să scadă nivelul acestora. Un trend de scădere este posibil într-un context de predictibilitate, în care dobânzile se menţin în jurul dobânzii cheie. Pe de altă parte, BNR a intervenit în toată această perioadă, dar ţine cont că astfel scad şi rezervele valutare.

Mulţi bancheri considerau un curs de 4,5 lei/euro critic pentru credite. Ce influenţă va avea cotaţia actuală?
Deprecierea de 3% din ultimele săptămâni nu cred că va da multe bătăi de cap debitorilor. Dar, dacă vorbim de o continuare a scăderii câteva luni, atunci se ajunge la înrăutăţirea situaţiei.

Unde vedeţi cursul în lunile următoare?
Nu cred că peste şase luni cursul va fi tot aici, după cum nu cred nici că tensiunile politice se vor diminua după referendumul de duminică. Perioada de clarificare va fi după alegerile generale. Investitorii străini au nevoie de predictibilitate. Este important ca, la nivel politic, să se apese un buton de reset.

Cum vedeţi soluţia plăţii TVA la încasarea facturii?
Este de calculat impactul asupra bugetului, dar orice măsură care vizează echilibrul bugetar ar trebui agreată cu partenerii finanţatori externi şi abia apoi pusă în aplicare. Am văzut în discuţiile acestora cu Ungaria că a existat o linie roşie care nu trebuia trecută. Ultimul lucru de care avem nevoie este un dezacord cu aceştia.

Un TVA de 9% pentru produsele de bază va reduce evaziunea?
Doar scăderea taxei nu va duce nicăieri. Cine nu plăteşte un TVA de 24% nu va plăti nici unul de 9%, dacă nu ştie că pentru neplată poate fi penalizat. Rezolvarea este ca, înainte de toate, să fie întărit controlul şi nu reduse taxele. Este celebrul "stick and carrot" de la americani, adica să existe pedeapsa şi stimulentul.
Criza politică şi creşterea PIB
Impactul crizei politice de până acum va fi relativ redus. Dacă tulburările persistă sau duc la o depreciere şi mai consistentă, atunci investitorii ar putea fi puşi pe fugă. Ce se întâmplă acum în România va rămâne în memoria colectivă a investitorilor. Tot ce s-a întâmplat în ultimii 20 de ani este înscris în profilul de risc al României. S-a spus uneori că activele din România au fost vândute ieftin, dar a fost consecinţa luptelor politice. Trebuie limitată cât mai mult perioada de instabilitate şi demonstrat că România este o ţară predictibilă. Evoluţia economică va fi probabil în intervalul – 0,5% – +0,5%, deci o stagnare.
CARTE DE VIZITĂ RADU CRĂCIUN, director de investiţii

  • Ocupă actuala poziţie din anul 2007.
  • Între 1997 şi 2007 a fost economist – şef al ABN Amro România (RBS Bank România).
  • A absolvit Universitatea Politehnică şi cursuri şi stagii de MBA la Euromoney (Oxford), University of Hertfordshire, Ashridge Business School.