INTERVIUL ZILEI. Dumitru Murariu, directorul Muzeului Naţional "Grigore Antipa": "Te adaptezi sau dispari. Nu mai e ca pe vremuri"

Şeful de la Antipa i-a convins pe conservatori că trebuie să introducă tehnologia în muzeu.

Directorul Muzeului Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa", Dumitru Murariu, recunoaşte că până la modernizarea care a început în 2009, de peste 100 de ani nu se făcuse nimic. În instituţie rămăsese totul la bazele puse în 1908, anul în care s-a deschis. Însă, după modernizare, s-au format cozi, lumea a venit să vadă schimbarea. E cel mai mare succes pe care l-a înregistrat o astfel de instituţie după Revoluţie. Murariu, un director în vârstă de 72 de ani, i-a combătut pe conservatori şi a reuşit să-i convingă că trebuie să introducă tehnologia în muzeu şi că fără o strategie de marketing bine pusă la punct nu au nicio şansă să-i facă interesaţi pe oameni faţă de munca lor ştiinţifică. Într-un interviu acordat EVZ, directorul "Antipa" a explicat succesul instituţiei sale, dar şi ce trebuie să facă un muzeu pentru a avea succes. Evz: Câţi vizitatori aveţi de când aţi redeschis muzeul? Dumitru Murariu: Într-o zi am atins şi 6.000, ceea ce este impresionant dacă ţinem cont că, înainte de '89, când erau expoziţiile omagiale pentru conducătorul ţării, maximul pe care îl atingeam în zilele de duminică era de 3.000 de vizitatori. Acum s-a dublat nu numărul, nu e în fiecare zi, dar am reuşit să atingem 200 de mii de vizitatori în patru luni, iar înainte erau sub 100 de mii anual. Ce au de învăţat celelate muzee din succesul pe care îl are acum "Antipa"? Eu cred că aspectul social pe care trebuie să-l îndeplinească. Muzeul trebuie să fie un loc de întâlnire cu prietenii, cu cunoştinţe şi rudele, un spaţiu de relaxare. Nu trebuie coborâtă ştacheta programelor muzeale, dar nici nu trebuie să fie ignorate aşteptările vizitatorilor. Păstrând caracterul ştiinţific al unei informaţii, o serveşti pe măsura aşteptărilor sale, el vrea să butoneze, omul a evoluat şi foloseşte tehnologia. Nu au fost şi conservatori care să conteste schimbarea?Sigur că au fost atitudini de contrazicere. Când pregăteam expoziţia în acest proiect de modernizare primeam mesaje pe mail: "Să nu băgaţi numai plasme şi info touch - uri şi doom- uri de proiecţie că noi venim să vedem specii de animale acolo". Trebuie să existe o cale de mijloc, o îmbinare, să vii şi cu ceea ce aşteaptă vizitatorul astăzi, pentru că lumea a evoluat şi tehnologia de asemenea. De ce avem atâtea facilităţi, telefoane mobile şi tablete, să ne folosim de ele. Nu trebuie să rămânem în urmă. Le-am răspuns colegilor care au protestat faţă de schimbare printr-o cugetare: "Adapt or die" (n.r. Adaptatează-te sau mori). Te adaptezi sau dispari. Nu mai e ca pe vremuri că "a dispus partidul", că te ajută sindicatul, "tovarăşi, ce ne facem?", acum eşti bun, e bine, nu înţelegi să te adaptezi, eşti pierdut. Cât de important a fost marketingul?Sunt multe concepte noi: marketing cultural, marketing muzeal, pedagogie muzeală. Ştiţi ce făcea Antipa pentru marketingul muzeal, se ducea printre vizitatori, îmbrăcat civil şi stătea în spatele lor. Le asculta comentariile şi muta exponatele în funcţie de dorinţele lor şi făcea ce spuneau ei. Trebuie să ţii cont de aşteptările omului, nu numai ceea ce te interesează pe tine. Poţi să fii cel mai mare savant, dacă faci doar pe gustul tău şi este prea sec, prea rigid, e neatractiv pentru ceilalţi. Pe ce loc aţi plasa muzeul în topul celor din Europa? În privinţa valorii patrimoniale eu l-am situat pe locul cinci, după British, după cel din Paris, după Berlin şi după Viena. Nu Madridul, nu Atena, nu Bulgaria, nu Ungaria, care are un muzeu bun de ştiinţele naturii, are colecţii foarte mari, nu şi săli aşa de bogate în dotări ca ale noastre. Există un plan de extindere Ce credeţi că îi lipseşte Muzeului "Grigore Antipa"? O parte dintre exponate nu au încăput. Avem sectoare care nu sunt foarte aerisite, iar culoarele de vizitare au 1 m - 1,20 metri. Avem un plan de extindere. În afară de ceea ce avem astăzi în muzeu, mai este inclus în acest proiect acvariul, terarii, o cameră pentru lucrările celor care fac jupuiri şi macerări şi tot felul de preparate ca să pregătească ceea ce se expune în vitrină, toată treaba laborioasă din spatele vitrinelor. În plus, nu sunt locuri de odihnă, sunt copii, oameni în vârstă, toţi au nevoie să se aşeze şi chiar sunt nişte puncte informare unde ar putea sta. "Eu nu am fost genial, o spun fără falsă modestie, genial a fost doctorul Antipa. Eu am pornit de la nişte idealuri ale sale, iar pentru a le duce la capăt mi-aş fi dorit o echipă mai mare de specialişti", crede Dumitru Murariu 200 de mii de vizitatori au fost în patru luni de redeschideri. Înainte erau 100 de mii anual. CARTE DE VIZITĂ DUMITRU MURARIU, director

• Director al Muzeului "Grigore Antipa" din 1988.
• A urmat cursurile Facultăţii de Biologie şi a susţinut doctoratul în 1975.
• Între 1976 şi 1988 a fost şef de Secţie la "Vertebrate şi Restaura taxidermie".
• A fost în numeroase expediţii ştiinţifice în lume.

Citiţi şi:

• Insectele și investigația criminalistică la Muzeul Antipa din Capitală

Melodia „Dragostea din Tei”, periculoasă pentru șoferi. Cum îi afectează

Viața la bloc. Cum eviți țepele când cumperi un apartament