Dialogul cu Dr Valeria Herdea, președinta Asociației Române pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF), este pe cât de instructiv, pe tot atât de interesant. Astăzi, prima parte.

- Florian Saiu: Ce ne puteți spune stimată doamnă doctor Valeria Herdea despre acest virus care a dat peste cap întreaga lume? Ce sfaturi aveți pentru părinți, cum pot fi protejați copiii? Dar bătrânii?

- Valeria Herdea: Să le luăm pe rând, pentru că sunt aspecte deosebit de importante. Mai bine de 75% din planeta noastră este afectată de acest virus, Covid-19. Este relevant faptul că vorbim despre un virus nou, despre ale cărui mecanisme de atac știm încă puțin. De fapt, noi, oamenii, nu avem încă un răspuns imun (apărare/imunitate) format. Mai știm că acest virus se răspândește rapid și atacă orice persoană, de orice vârstă, de orice sex, de orice condiție socială. Virusul nu alege, nu cunoaște granițe și, dacă ar fi să cităm un medic minunat, pe dl Prof Univ Dr Adrian Streinu Cercel, am spune: „Nu are miros, nu are culoare, nu se vede”. Îi simțim doar efectele.

Picăturile lui Pflügge

- Din punct de vedere epidemiologic...

- Transmiterea se face de la om la om, prin picături de salivă - „Picăturile lui Pflügge” (n. m. - picături de secreție nazofaringiană ce conțin germeni patogeni expulzate în aer prin tuse, strănut, conversație, care se reduc dimensional prin evaporare la nucleosoli ce pot rămâne în aer timp îndelungat, contribuind astfel la transmiterea bolilor infecțioase) - care pot ajunge pe obiecte, haine, mâini, păr, piele.

- Cât rezistă pe piele, de exemplu?

- Pe pielea mâinilor rezistă de la câteva minute, la câteva ore. Pe plastic persistă vreme de cinci zile, pe lemn, patru zile, pe metal, două zile, pe aluminiu, opt ore, pe hârtie, patru, cinci zile etc. Oricum, este un virus caruia „îi place” să se oprească la nivelul mucoasei nasului, unde se înmulțește. Dacă găsește condiții propice, coboară spre plămâni și acolo se fixează de țesutul pulmonar, provocând pneumonie cu grade diferite de severitate, în funcție de vârsta pacienților și de starea anterioară de sănătate.

Copiii, rata de îmbolnăvire: 6%

- Cine ar fi cei mai afectați?

- Gravitatea maximă este atinsă la pacienții diabetici, coronarieni, la cei cu boli pulmonare cronice, imunodeprimați (cei cu cancere, boli sistemice, în mod deosebit la pacienți vârstnici). Afectează în procente relativ egale atât femeile, cât și barbații. Afectează deopotrivă adulții și copiii.

- Copiii sunt însă la fel de vulnerabili precum bătrânii, de pildă?

- Formele pe care le dezvoltă copiii sunt relativ mai ușoare decât ale adulților, deoarece aceștia nu sunt decât foarte rar purtători ai unor boli cronice. Au un sistem imun în formare, puternic reactiv. La noi în țară, până în acest moment, rata de îmbolnăvire a copiilor cu vârste de la 0 la 19 ani a atins 6%, iar a adulților vârstnici peste 60 de ani, 10 %. Cazurile de deces s-au înregistrat la pacienți cu boli cronice pe care infecția cu Covid-19, din pacate, i-a decompensat rapid.

O paralelă cu „Gripa spaniolă”

- Virusul se transmite foarte rapid, e limpede, dar există posibilitatea ca acesta să fie stopat? Ce ar fi mai plauzibil: descoperirea unui vaccin care să-l neutralizeze sau pur și simplu organismul uman ar putea dezvolta în timp o toleranță menită să anuleze efectele virusului?

- E clar că transmiterea este rapida. Sunt estimate rate de infectare la aproximativ 60-70% din populația Globului. După atingerea acestor procente, populația va dezvolta toleranță imunologică, infecțiozitatea va dispărea, iar cazurile se vor atenua. Dacă facem o paralelă cu gripa, vom constata că între 1916 și 1918 gripa spaniolă a ucis mai mulți oameni decât au pierit în Primul Război Mondial. Conform cercetătorilor, numărul victimlor a atins în acei doi ani 1.000.000. Dacă nu mai bine... Nici atunci, nici acum, virusul nu a ținut seama de rangul social sau de vârstă. Regele Spaniei a trecut la momentul respectiv printr-o formă severă de gripă, deși a avut la îndemână mijloace de prevenire. A apărut un vaccin gripal abia prin 1930. Din 1945 a început vaccinarea pe scară largă în SUA. Ulterior, vaccinarea a devenit accesibilă tuturor. Deci, vaccinarea, accesul la sanitație și eforturile de respectare a regulilor minime de igienă au dus la reducerea severității bolii, la reducerea numărului de decese la nivel global.

La intervale de 5-7 ani apar tulpini virulente

- Aceste virusuri apar cu regularitate?

- La intervale de 5-7 ani apar tulpini virulente și, în consecință, crește numărul celor afectați. În paralel se dezvoltă vaccinuri noi, adaptate variabilității imense de care dă dovadă virusul gripal anual. Posibil ca astfel de scenarii să fie vazute în timp și în legătură cu evoluția infecției cu Covid-19.

Citiți în partea a doua a dialogului cu Dr Valeria Herdea cum recunoașteți simptomele generate de Covid-19, dar, mai ales, ce-l deosebește de gripă, guturai sau o răceală obișnuită. În plus, veți afla ce trebuie să facă părinții în caz că există suspiciuni de îmbolnăvire ale copiilor. Totul pe evz.ro.