Parlamentul European a început numărătoarea inversă până la următoarele alegeri europene (între 6 și 9 iunie în funcție de țară), cufundat într-un climat de incertitudine din cauza ascensiunii partidelor eurosceptice, și cu ochii ațintiți pe prioritățile următoarei legislaturi, care se va concentra previzibil pe promovarea industriei armamentului european, pe fondul războiului din Ucraina.
Alegerile europene și războiul din Ucraina
În ultimele săptămâni am asistat la o retorică războinică din partea liderilor europeni, fără precedent în ultimele decenii. Mesajul aproape unanim este că, dacă europenii nu reușesc să-l oprească pe Putin în Ucraina, în câțiva ani o țară europeană poate fi invadată de Rusia și războiul va reveni pe Bătrânul Continent.
Deși la prima vedere poate că nu pare, în capitala comunitară se crede că cele două probleme sunt legate și că mașinăria Kremlinului vrea să destabilizeze clubul comunitar prin legăturile sale cu părțile mai puțin înclinate spre proiectul de integrare europeană. Nu este vorba doar despre armate de roboți care răspândesc știri false pe internet pentru a destabiliza democrațiile europene, ci și de europarlamentarii care sunt unși de mașina lui Vladimir Putin.
Până la șase țări europene - Germania, Franța, Belgia, Ungaria, Polonia și Țările de Jos - par să fie implicate într-un complot care își are originea într-un portal de știri cu sediul în Republica Cehă, "Vocea Europei", care a răspândit în ultimii ani propagandă pro-rusă prin interviuri cu politicieni europeni, care au fost plătiți pentru asta.
Ce este „Vocea Europei”
Potrivit investigațiilor lui jurnalistului polonez Tomasz Piatek, portalul i-a aparținut mai întâi oligarhului ucrainean pro-rus Viktor Medvedciuk, arestat în Ucraina și subiectul unui schimb de prizonieri de război ucraineni, din cauza prieteniei sale cu Vladimir Putin. Ulterior, acest presupus mijloc de presă a fost administrat de un polonez, agent de securitate de profesie, care se ocupa și de difuzarea știrilor împotriva Ucrainei.
Potrivit presei cehe, purtătorul de cuvânt al politicii externe al partidului de extremă dreapta german Alternativa pentru Germania (AfD) și șeful de listă pentru Parlamentul European, Petr Bystron, a acceptat 25.000 de euro în schimbul răspândirii de informații false pentru a influența campania electorală pentru alegeri. Acuzații pe care cel interesat le neagă.
Europarlamentarul Maximilian Krah, din același partid, a vorbit și el după ce a fost asociat cu "Vocea Europei". El asigură că a acordat doar interviuri acestui portal de știri, fără să fi primit în schimb vreo compensație financiară. Numele lui Krah apare din nou și într-o altă chestiune care nu miroase prea bine. Unul dintre asistenții săi, Jian G, este acuzat că a furnizat serviciului de informații chinez informații despre deciziile Parlamentului European și a fost arestat pe 23 aprilie în orașul Dresda (Germania). "Este acuzat în special că ar fi lucrat pentru un serviciu secret străin, acuzaţie foarte gravă" se arată în comunicatul Parchetului german.
Uniunea Europeana / Sursă foto: Unsplash
Alegerile europene și propaganda putinistă
Ministrul de Interne, Nancy Faeser, a declarat că, dacă acuzațiile vor fi dovedite, ar fi vorba despre "un atac din interior la adresa democrației europene".
"Oricine angajează un membru al personalului de acest tip are și responsabilitatea pentru asta", a asigurat ministrul ca mesaj direct către europarlamentarul german care a fost chiar interogat de FBI. Krah neagă acest lucru și a acuzat autoritățile că îl calomniază. Îşi apără şi asistentul.
Dar interferența Rusiei nu se termină doar în Cehia și Germania. Belgia a oferit și noi informații despre acest scandal. Premierul, Alexander De Croo, a explicat că serviciile de informații belgiene au confirmat "existența unei rețele de interferență pro-rusă cu activități în mai multe țări europene" care este "supusă urmăririi penale" în țară. "Plățile în numerar nu au avut loc în Belgia, dar ingerința a avut loc", a spus De Croo la o conferință de presă înainte ca această problemă să fie abordată la ultimul summit european.
De Croo a contactat-o pe președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, precum și pe președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, și a cerut, de asemenea, Eurojust, agenția comunitară pentru cooperare în justiția penală, "să se reunească și să discute această problemă urgent".
Se cere anchetă
De Croo mai dorește ca autoritățile europene responsabile de această problemă să se apuce de treabă și să examineze dacă mandatele atât ale Parchetului European (EPPO), cât și ale Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) pot permite "intentarea unui proces" în acest caz. Guvernul belgian mai propune ca, în cazul în care marja de manevră a acestor organizații nu le permite acestora să intervină, să fie studiată extinderea acestor mandate pentru a putea dobândi noi competențe.
În ultima sa sesiune plenară a legislativului înainte de alegeri, Parlamentul European a adoptat o rezoluție dură prin care cere pedepse. Textul propune investigații interne amănunțite în posibile cazuri de ingerință; cursuri obligatorii de formare în domeniul securității pentru deputați europeni și personal adecvat și mecanisme de autorizare de securitate, precum și un control mai mare la angajarea personalului, deoarece asistenții deputaților europeni sunt poziții de încredere.
De asemenea, rezoluția include "presupuse contacte intense și numărul de întâlniri între agenții responsabili de ingerința Rusiei într-un grup secesionist catalan". Textul amintește în mod specific de dezvăluirile despre întâlnirile dintre Carles Puigdemont și un fost diplomat rus în ajunul referendumului ilegal din Catalonia din 1 octombrie 2017.
(Articol de Mirentxu Arroqui, La Razon; Traducerea: Rodezia Costea, RADOR RADIO ROMÂNIA)