De astazi si pana luni, 12 noimebrie (data postei), puteti trimite talonul de participare la concurs pe adresa OP1 CP10, Bucuresti, si participa la tragerea la sorti pentru o discutie fata in fata cu dansatorul si coregraful Razvan Mazilu. Talonul poate fi gasit in editia de vineri, 9 noiembrie, a ghidului TV.
Dansatorul si coregraful Razvan Mazilu s-a mutat o vreme in platoul emisiunii-concurs „Megastar”.
EVZ TV: Esti tot mai prezent in show-uri TV. Ce inseamna pentru tine aceste colaborari? Razvan Mazilu: Televiziunea e un tip de expunere pe care nu mi-o doresc cu disperare. Am, insa, mai multe motive pentru care am acceptat sa apar, iar unele dintre ele ar fi necesitatea ca un dansator/coregraf sa fie la fel de cunoscut ca un actor de comedie, de exemplu. Astfel, el poate face un fel de „lobby” pentru profesia lui. Dansatorii profesionisti sunt fiinte discrete, care muncesc mult in sala de balet si care nu se bucura de aceeasi popularitate ca o vedeta TV. Si este pacat.
E nevoie de un remediu puternic pentru televiziunile din Romania? In ce ar putea consta el? Cu siguranta avem nevoie de remedii, dar nu isi vor face niciodata efectul, sa fim seriosi. Exista atat de multa vulgaritate, mai ales in majoritatea emisiunilor de divertisment! Programele lui Alexandru Bocanet, de exemplu, erau arta si divertisment in acelasi timp. Se pot face astfel de lucruri, aduse, evident, la zi. Si care sa aduca rating! Eu nu cred in replica „asta vrea publicul, asta ii dam”. Publicul se uita la televizor si participa, fara sa constientizeze, la propria lui umilire, la decaderea propriei demnitati.
In calitate de membru al juriului „Megastar” esti destul de sever... Nu cred ca sunt sever, in orice caz nu doresc sa joc un astfel de rol! Mi se pare normal sa imi iau in serios calitatea de membru al juriului si sa fiu profesionist si obiectiv. Prezenta mea acolo e destul de ingrata. Ganditi-va ca e dificil sa judeci coregrafia sau miscarea scenica a unor tineri care se afla la inceput de drum, intr-un concurs muzical. Imi place aceasta emisiune pentru ca este una „curata”, se pune accent doar pe talentul, potentialul concurentilor. Daca cineva cu adevarat talentat nu reuseste sa ia note mari, sa se faca remarcat in emisiune, asta nu inseamna sfarsitul lumii.
Crezi ca vei atrage la spectacole mai mult public, odata cu aceasta vizibilitate? Din fericire, eu am avut intotdeauna publicul meu, din ce in ce mai numeros cu fiecare spectacol reusit. Mi-am pus, insa, deseori intrebarea: cum sa atragi in sala de teatru sau la opera un adolescent care sta toata ziua cu ochii in calculator? Cum sa il faci curios sa descopere miracolul unui spectacol live bun? Mi-au scris pe mail niste pusti care m-au vazut la televizor, au venit la spectacol si mi-au marturisit apoi ca nu credeau „ca dansul contemporan e asa misto”.
Spectacolul „Un tango mas” de la Odeon a fost foarte bine primit de public si de critici. Cum te-ai apropiat de tango? Am ales tangoul pentru ca mi-a bantuit mult timp imaginatia, nu puteam sa dorm. De fapt, am folosit acest reper cultural atat de fascinant pentru a „spune”, prin dans, o simpla si banala poveste de dragoste. E un spectacol accesibil, dar accesibila e si cea mai recenta productie de dans de la Odeon, „Block Bach”, chiar daca este dansata numai pe muzica sacra de Bach.
Care e pentru tine a doua modalitate de expresie, dupa dans? Cuvantul. Toata cariera m-am luptat sa demonstrez ca un dansator poate sa si vorbeasca inteligent, sa stapaneasca verbul, nu doar sa dea din maini si din picioare. Pe de alta parte, stiu ca inteligenta si cultura se vad, transpar de pe scena. La un moment dat, in adolescenta, credeam ca voi face si pictura, dar se pare ca pasiunea pentru dans a invins.
Recomandările noastre
