Un milion de șoareci face ravagii pe insula Marion, situată între Africa de Sud și Antarctica, de zeci de ani. Oamenii au introdus accidental șoarecii în secolul al XIX-lea pe insulă, iar de atunci, aceștia s-au dezvoltat pe insulă. Rozătoarele au de atunci un apetit pentru albatroși, dar și pentru alte păsări marine.
Proiectul „Marion fără șoareci” este o colaborare între guvernul sud-african și BirdLife South Africa. Oficialii încearcă să strângă 29 de milioane de dolari pentru a arunca 660 de tone de peleți cu rodenticid pe insulă în iarna anului 2027.
Cum scapă de șoarecii de pe insulă?
Proiectul intenționează să trimită o echipă de elicoptere pentru a arunca peleții. În timpul iernii, șoarecii sunt cel mai înfometați. Conservaționiștii speră să eradicheze întreaga populație de șoareci.
„Trebuie să scăpăm până la ultimul șoarece. Dacă ar rămâne un mascul și o femelă, aceștia s-ar putea înmulți și, în cele din urmă, ar putea reveni la situația în care ne aflăm acum”, a declarat Mark Anderson, CEO al BirdLife South Africa, pentru agenția de presă AFP.
Șoarecii de casă au ajuns pentru prima dată pe Insula Marion prin intermediul navelor sigilare. Aceștia și-au început domnia de teroare decimând nevertebratele de pe insulă și hrănindu-se cu ouă de păsări marine. Până în 2003, șoarecii mâncau de vii puii de păsări marine, iar acum, un deceniu mai târziu, șoarecii și-au dat seama că se pot ocupa și de adulți.
Cercetătorii au descoperit cadavrele a opt albatroși adulți rătăcitori în aprilie 2023. Păsările aveau pe coate răni adânci care indicau atacuri ale șoarecilor. Aceștia au murit probabil din cauza unei infecții secundare sau a înfometării. De atunci, alte rapoarte privind decesul păsărilor marine adulte arată că atacurile șoarecilor se intensifică.
„Șoarecii se urcă pe ele și le mănâncă încet până când cedează. Pierdem sute de mii de păsări marine în fiecare an din cauza șoarecilor”, a declarat Anderson.
Șoareci, „coșmarul” păsărilor marine
Albatrosii sunt lipsiți de apărare în fața șoarecilor deoarece nu au evoluat alături de prădătorii terestre. Ei își petrec cea mai mare parte a vieții pe mare, iar locurile de cuibărit, cum ar fi insula Marion, sunt atât de izolate încât șoarecii și alte mamifere non-marine nu au putut ajunge la ele până la apariția oamenilor. Păsările au evoluat pentru a trăi într-un mediu în care nu au întâlnit niciun prădător terestru. Din această cauză, ele nu posedă niciun mecanism prin care s-ar putea apăra.
O încercare anterioară de a controla populația de șoareci de pe insula Marion cu ajutorul pisicilor a avut consecințe dezastruoase. Cercetătorii au dus cinci pisici la stația meteorologică de pe insulă în 1948. Puii acestor pisici s-au sălbăticit și au vânat păsări marine și șoareci.
Pisicile sălbatice s-au înmulțit și s-au răspândit pe insulă până când, în anii 1970, au ucis aproximativ 455.000 de păsări pe an. Cercetătorii au reușit eradicarea pisicilor în 1991.
În schimb, rodenticidul care stă la baza noii strategii de eradicare ar trebui să ucidă doar șoarecii, deoarece nu afectează nevertebratele native ale insulei Marion, iar păsările de mare se hrănesc de obicei pe mare, conform livescience.com.