Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a actualizat definiţiile de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19), precizând care sunt semnele şi simptomele care trebuie avute în vedere la infectarea cu SARS-CoV-2, dar şi ce înseamnă caz suspect, caz probabil sau contact direct.
Conform definițiilor INSP, caz suspect înseamnă orice persoană cu debut brusc de febră şi tuse sau orice persoană care prezintă oricare trei sau mai multe dintre următoarele simptome: febră, tuse, astenie, cefalee, mialgii, dureri în gât, coriză, dispnee, anorexie/ greţuri/ vărsături, diaree, status mental alterat, debut recent de anosmie (pierderea mirosului) sau ageuzie (pierderea gustului) în absenţa unei cauze identificate.
Tot în categoria cazurilor suspecte vor intra persoanele cu pneumonie, bronhopneumonie +/- pleurezie, cele cu infecție respiratorie acută severă (SARI), febră sau istoric de febră, tuse şi dificultate în respiraţie (scurtarea respiraţiei) şi care necesită spitalizare peste noapte.
În cazul copiilor cu vârstă până la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentaţia, se poate suspecta infecţia cu SARS-CoV-2.
Conform definițiilor INSP, un caz probabil de infectare cu noul coronavirus este un pacient care întruneşte criteriile clinice de mai sus şi este contact al unui caz confirmat sau are legătură epidemiologică cu un focar cu cel puţin un caz confirmat. În conformitate cu Recomandările de prioritizare a testării pentru COVID-19, toţi contacţii direcţi simptomatici ai cazurilor confirmate trebuie testaţi.
Un caz confirmat este o persoană cu confirmare în laborator prin RT-PCR a infecţiei cu SARS-CoV-2, indiferent de semnele şi simptomele clinice.
Definiția contactului direct
Contactul direct este definit ca: o persoană care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu un pacient cu COVID-19; persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor); persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreţii infecţioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănuşă); persoană care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minimum 15 minute.
Conform noilor definiții tot contact direct este considerată și o persoană care s-a aflat în aceeaşi încăpere (ex. sala de clasă, sală de şedinţe, sală de aşteptare din spital) cu un caz de COVID-19 timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m; personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19 fără portul corect al echipamentului de protecţie.
Legătura epidemiologică ar fi putut avea loc în perioada de 14 zile anterioare datei debutului, precizează INSP. Orice persoană care a purtat masca/ echipamentul de protecţie corespunzător şi a respectat distanţarea fizică nu este considerată contact direct.
Cine va fi testat cu prioritate
Conform noilor reglementări, testarea pentru depistarea infecției pentru noul coronavirus se va face pentru 14 categorii de persoane, după cum urmează:
- Persoane simptomatice, inclusiv personal medico-sanitar si auxiliar, conform definiţiei de caz;
- Persoane cu rezultat pozitiv la testul pentru antigenul SARS-CoV-2;
- Contacţi direcţi simptomatici ai cazurilor confirmate;
- Pacienţi cu maximum 48 de ore înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienţi cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice aflaţi în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare posttransplant – două teste la 24 de ore interval;
- Echipele medicale de prelevare a organelor pentru transplant care se deplasează de la centrul de transplant în centrele de prelevare – la fiecare două săptămâni;
- Pacienţi asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos, cu maximum 48 de ore înainte de internarea în spital. În acest context, termenul de imunosupresie se referă la: chimioterapia citotoxică, agenţi biologici cu acţiune prelungită, imunoterapie celulară şi doze mari de glucocorticoizi, conform ghidului Societăţii Americane de Boli Infecţioase;
- Pacienţi oncologici asimptomatici aflaţi în curs de chimioterapie şi/sau radioterapie, pacienţi oncologici asimptomatici aflaţi în curs de chimioterapie – cu maximum 48 de ore înainte de fiecare cură, respectiv de fiecare prezentare la spital pentru monitorizare; pacienţi oncologici asimptomatici aflaţi în curs de radioterapie – înainte de prima şedinţă şi apoi la 14 zile, până la terminarea curei;
Alte categorii de persoane
- Pacienţi oncologici asimptomatici înainte de intervenţii operatorii sau manevre invazive, cu maximum 48 de ore înaintea intervenţiei/manoperei. În cazul pacienţilor copii cu probleme oncologice sau care au nevoie de intervenţie chirurgicală, care se internează cu însoţitor, se testează şi însoţitorul;
- Pacienți hemodializaţi asimptomatici – de două ori pe lună. Pacienţi hemodializaţi asimptomatici contacţi cu caz confirmat, două testări la 6-7 zile interval între ele;
- Pacienţi hemodializaţi simptomatici; 11. Persoane instituţionalizate asimptomatice – de două ori pe lună;
- Personalul de îngrijire din centre rezidenţiale – săptămânal; 13. Gravidele asimptomatice care se află în carantină/izolare la domiciliu sau au fost contact direct cu un caz confirmat – în ziua 14, dacă nu au devenit simptomatice;
- Personalul de îngrijire din centre rezidenţiale – săptămânal;
- Gravidele asimptomatice care se află în carantină/izolare la domiciliu sau au fost contact direct cu un caz confirmat – în ziua 14, dacă nu au devenit simptomatice;
- Personal medico-sanitar si auxiliar asimptomatic contact direct cu caz confirmat, în a 6-7 zi de la ultimul contact posibil infectant.