Inimă artificială, creată de un tânăr suferind din Soroca
- Iuliu Vlădescu
- 8 ianuarie 2024, 12:55
Un tânăr din Soroca, bolnav de inimă de la doi ani, face parte din echipa care a creat o inimă artificială cu o echipă de la Iași.
Un tânăr originar din Soroca, Republica Moldova, în prezent student la Facultatea de Bioinginerie Medicală a UMF „Gr. T. Popa” din Iași, face parte din echipa Centrului de Transfer Tehnologic MAVIS care a creat o inimă artificială.
Nevoia de inimă artificială
Povestea lui Robert Gatman, tânărul din Soroca ce face parte dine chipa care a creat o inimă artificială, începe la vârsta de doi ani, când a fost diagnosticat cu o afecţiune a inimii. De atunci, a luptat mereu pentru viaţa sa, iar acum vrea să-i ajute şi pe alţii să găsească speranţă și rezolvarea problemelor.
„La vârsta de doi ani am fost diagnosticat cu probleme la valva aortică. A fost o copilărie mai grea, un pic mai diferită faţă de cea a altor copii. Când eşti copil e greu de înţeles de ce alţi copii pot să facă sport şi tu nu.
Cu ajutorul părinţilor, care m-au susţinut mereu, am devenit mai puternic. Consider că în viaţă nu trebuie să laşi capul în jos, ci trebuie să joci cu cărţile pe care ţi le dă. Această boală nu o văd ca pe un blestem, o văd ca pe un dar, pentru că m-a făcut mai puternic şi să ajut la rezolvarea unor probleme globale”, povestește Robert Gatman, citat de Agerpres.
Operația la inimă i-a schimbat viața
La vârsta de 18 ani, a fost operat la Institutul de Cardiologie din Chişinău. Atunci i-a fost înlocuită valva afectată din inimă cu o valvă mecanică.
„Dacă e linişte în jurul meu se poate auzi cum bate această valvă. În momentul în care mi s-a spus că voi face o intervenţie chirurgicală, am fost puţin circumspect. Nimeni nu îşi doreşte să fie operat. (…) Ulterior, mi-am dat seama că asta este ceea ce trebuie să se întâmple. Datorită doctorilor de la Institutul de Cardiologie din Chişinău operaţia a decurs cu succes şi acum mă simt mult mai bine”, mai spune Robert Gatman.
„Această experienţă m-a făcut mai puternic şi m-a determinat să mă implic în domeniul cardiovascular ca bioinginer şi să ajut persoanele care au astfel de probleme. De când mă ştiu doream să mă implic în domeniul cardiovascular.
Iniţial, îmi doream să fiu chirurg cardiolog, dar ulterior am aflat de Facultatea de Bioinginerie. De mic copil mi-au plăcut Medicina, dar şi disciplinele reale, precum Fizica şi Matematica. După operaţie am decis că bioingineria e specializarea perfectă pentru mine”, mai spune tânărul pasionat de biotehnologie.
Inimă artificială creată la Centrul de Transfer Tehnologic MAVIS
Robert Gatman este acum student al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr.T.Popa” din Iaşi, la Facultatea de Bioinginerie. De asemenea, el este membru al echipei Centrului de Transfer Tehnologic MAVIS, care a creat o inimă artificială ce poate funcţiona fără întrerupere 100 de ani.
„La nivel de subconştient îţi doreşti să faci ceva pentru oamenii care suferă de boli cardiovasculare, mai ales că ştiu problema şi din ipostaza pacientului şi vreau să îi ajut pe cei care suferă”, adaugă Robert Gatman.
„Am înţeles că pot ajuta şi eu la o schimbare. Cu ajutorul universităţii am învăţat de la zero unele chestii. Am lucrat din greu. Stăteam la Centrul de Transfer Tehnologic până la ora 01:00 – 02:00 noaptea, pentru a lucra. Când am fost premiaţi, sentimentul simţit a fost unul extraordinar. Am simţit că nu am lucrat degeaba”, adaugă el.
Inimă artificială apreciată de experți
„Din perspectiva pacientului a fost o bucurie că fac paşii cei buni. În final, munca noastră a fost fructificată. Alături de colegii mei am ajutat la elaborarea unei inimi mecanice. Cel mai bine acest dispozitiv a fost apreciat de experţii şi titanii dispozitivelor cardiovasculare pe care i-am întâlnit în Dallas, SUA.
Între timp am mărit echipa cu mai mulţi voluntari. Vrem să facem teste cu apă şi sânge. După ce vom optimiza pompa, ne dorim să trecem pe testul cu animale. Mă regăsesc în acest domeniu şi aş vrea să continui să lucrez la inima artificială MAVIS. Mai am încă doi ani de facultate”, mai povestește Robert Gatman.
El speră acum să obţină fonduri europene pentru un start-up şi să scoată pe piață cât mai repede o inimă artificială, care să fie de ajutor celor suferinzi.
Folosirea AI ar putea grăbi succesul
„Desigur, acesta este un proces destul de îndelungat”, dar Robert Gatman rămâne optimist. El așteaptă succes și prin folosirea AI. „Am observat că foarte mult s-a dezvoltat piaţa asiatică, iar piaţa ieşeană este pionieră în acest domeniu al inimii artificiale pentru Europa de Est şi printre puţinele din Europa.
Sper că în câţiva ani vom atinge unele vârfuri şi obiective la care nu visam acum câţiva ani. Inteligenţa artificială este momentan, pentru ingineri, un ajutor foarte mare. Poţi să reduci timpul de lucru de la o săptămână la un minut. Mi se pare că e o chestie de viitor.
Atunci când a fost introdus calculatorul în viaţa noastră foarte multe persoane au fost reticente. Dar el a redus timpul de lucru extraordinar. Lucrurile progresează. Consider că AI va ajuta, nu cred că va înlocui în totalitate munca medicului sau a celor din domeniul medical. Va ajuta mult la progres.
Nu trebuie să fim reticenţi, pentru că dispozitivele medicale vor fi viitorul. Momentan nu putem face inimi exact ca cele umane, dar datorită medicamentelor imunosupresoare care sunt pe piaţă şi dispozitivelor medicale implantate noninvaziv, wireless, pacientul va putea avea o viaţă cât mai normală”, încheie tânărul din Soroca.