Răcelile comune și chiar gripa au fost puse în umbră de virusul SARS-COV-2. Măștile de protecția și distanțarea fizică au avut rolul lor în această situație, însă este bine să evităm infectarea cu orice virus? Este întrebarea complexă la care încearcă să răspună un material Deutsche Welle.
Sezonul de gripă 2020-2021 s-a remarcat din cauza numărului redus de infecții. Acest lucru nu este deloc surprinzător ținânt cont că virusul gripal se răspândește prin aerosoli, la fel ca SARS-CoV-2.
O protecție cu efect incert
În ultimul an și jumătate am învățat cu toții cum să diminuăm riscul infectării cu coronavirus: am purtat măști de protecție, am păstrat pe cât posibil distanțarea fizică în public, ne-am spălat des pe mâini și la începutul pandemiei am dezinfectat zelos multe din produsele cumpărate.
Acest lucru a contribuit la limitarea răspândirii coronavirusului, dar și a răcelii, lucru confirmat de ultimul raport publicat luna aceasta de Institutul Robert Koch (RKI) din Germania, institutul responsabil de combaterea bolilor infecțioase în această țară.
Institutul a notat că nu a existat niciun „val” măsurabil de infectări cu gripă în Germania și celelalte țări europene în timpul sezonului gripal 2020-2021. Organizația Mondială a Sănătății a raportat un trend similar în cea mai recentă actualizare a sa privind evoluția gripei.
OMS afirmă că „în pofida continuării sau creșterii testărilor pentru gripă în unele țări, activitatea gripei a rămas la niveluri mai scăzute decât cele așteptate pentru această perioadă a anului”.
Infecțiile respiratorii au scăzut cel mai mult
Este valabil și pentru alte tipuri de infecții. RKI a raportat o scădere cu 35% a numărului de cazuri cu boli infecțioase raportate între martie și august 2020. Cea mai mare scădere a avut loc în ceea ce privește infecțiile respiratorii - cele care se răspândesc prin aer.
Numărul cazurilor de rujeolă, de exemplu, a scăzut cu 86% și cele de tuse convulsivă cu 64%. Chiar și cazurile de infecții gastrointestinale au intrat în declin: numărul infecțiilor cu rotavirus a scăzut cu 83% și cele cu norovirus cu 79%. Însă motivele scăderii numărului de infecții diferă de la virus la virus, explică experții. Restricțiile, limitarea contactelor dintre oameni și celelalte măsuri sanitare au avut rolul lor, mai ales în cazul infecțiilor gastrointestinale.
A fost înregistrată de asemenea o scădere a cazurilor de boli transmise sexual și a celor transmise prin sânge, numărul de infecții cu HIV scăzând cu 22%. E un lucru despre care cercetătorii de la RKI cred că are legătură cu restricțiile cu care s-au confruntat clinicile de consiliere în timpul pandemiei.
Însă la fel de probabil este că, din cauza măsurilor de carantină, un număr ridicat de infecții au trecut nedepistate, căci oamenii au evitat drumurile la medic și la spital pe care nu le considerau urgente. În consecință, în realitate este posibil să existe un număr foarte ridicat de îmbolnăviri care nu au fost raportate.
„Iarnă în iunie”, un sindrom periculos pentru copii
Numărul de spitalizări în secțiile de urgență a început să crească în Marea Britanie, unele cazuri de infecții cu virusul respirator sincițial uman (RSV) - care de regulă au loc în timpul iernii - fiind depistate acum vara (în emisfera nordică). Acest lucru pune sub presiuni majore suplimentare sistemul medical din Marea Britanie, potrivit unui raport publicat de Colegiul Regal de Pediatrie și Sănătate a Copilului.
Raportul afirmă că unii părinți îngrijorați au început să își aducă copiii la spital la primele semne de febră. Un medic de la un spital britanic a descris situația ca fiind „iarnă în iunie”. Se poate ca unii părinți să fi uitat ce să facă atunci când copilul lor are febră sau ca să nu fi trecut niciodată printr-o astfel de situație - mai ales dacă micuții s-au născut în timpul lockdown-ului.
Medicii pediatri britanici au publicat un ghid pentru a-i ajuta pe părinții cu copii mici fiindcă, în majoritatea cazurilor, nu este nevoie ca aceștia să fie duși la urgență. „În majoritatea cazurilor de febră ușoară, secreții nazale sau tuse măsuri simple de îngrijire precum luarea de paracetamol sau ibuprofen pot ajuta”, notează ghidul redactat de Colegiul de Pediatrie.
Acesta precizează că părinții îngrijorați pot cere asistență de la un farmacist, medic de familie sau prin intermediul unei linii telefonice de la care pot fi informați cu privire la toate măsurile necesare.
Supra-protecția și circuitul anotimpurilor
Virusologul german Sandra Ciesek, directoarea Institutului de Virusologie Medicală din Frankfurt, a descris în urmă cu câteva luni modul în care trăim într-un „echilibru” natural cu virusurile, dar și modul în care acesta a fost perturbat de pandemie.
Ciesek a explicat că după ce școlile au fost închise și purtarea măștilor de protecție a devenit obligatorie în public, oamenii fiind nevoiți să își limiteze interacțiunile sociale, copiii au fost protejați și de virusuri cu care intră în contact în mod firesc. „Acest lucru arată cum condițiile artificiale precum limitarea contactelor personale pot influența (n.r. - răspândirea virusurilor) și că ratele de infectare pot fi mutate artificial de la un anotimp la altul”, a afirmat aceasta.
Totuși lipsă de echilibru nu înseamnă însă și lipsă de antrenament. Medicii din Germania au raportat „o creștere ușoară” a numărului de infecții RSV, potrivit lui Jakob Maske, un purtător de cuvânt al Asociației Medicilor de Pediatrie. Acesta sugerează că în cazul copiilor, ei doar contractează mai târziu infecții pe care le-ar fi avut oricum dacă nu ar fi existat pandemia de COVID-19 și măsurile de carantină.
„RSV provoacă răceala comună și riscurile sunt mai mici decât cele asociate cu COVID-19 sau gripa”, spune acesta, adăugând că „este normal ca copiii să contracteze aceste infecții”. „Sigur, vom vedea o creștere ușoară în următoarele luni. Principala problemă legată de un nas care curge este să îți dai seama dacă ai de a face cu COVID sau răceala obișnuită”, afirmă Maske.
Sistemul imunitar nu este un mușchi
Toate aceste lucruri conduc la o întrebare firească: vor avea copiii infecții mai severe după ce sistemele lor imunitare și-au pierdut sensibil „antrenamentul” din cauza măsurilor sanitare și a lockdown-urilor?
Carsten Watzl, secretarul general al Societății Germane de Imunologie, afirmă că s-ar putea să vedem mai multe infecții, însă nu neapărat unele mai severe. Watzl afirmă că sistemul imunitar nu este ca un mușchi care să fi slăbit în timpul pandemiei. Acesta a avut suficiente de făcut chiar și în timpul carantinei deoarece microbii intră în corpul nostru și prin alte căi, ca de exemplu prin intermediul mâncării.
„Rinovirusul (un alt virus care provoacă răceala obișnuită), de exemplu, suferă constant modificări și apare mereu ca fiind nou pentru sistemul nostru imunitar”, explică acesta. După o vreme ne vine din nou rândul și o să ne îmbolnăvim iar, spune Watzl, adăugând că mai multe persoane se vor îmbolnăvi odată cu relaxarea și ridicarea măsurilor sanitare. Acesta afirmă că vom asista probabil la mai multe cazuri de răceală și de infecții cu RSV, însă se îndoiește că vom avea mai multe infecții cu rinovirusul.
În raportul său Institutul Robert Koch a avertizat spitalele și centrele medicale că ar trebui să se pregătească pentru numere mai mari de infecții generale în timpul toamnei. Institul subliniază că vom vedea mai multe cazuri de infecții care nu au circulat atât de mult în timpul sezonului de gripă 2020/2021, menționând în primul rând gripa, dar și infecțiile cu SARS-CoV-2.
Sursa: Deutsche Welle