În prezent, România se confruntă cu un declin al numărului de studenți care aleg să să devină ingineri. Situația este total opusă comparativ cu perioada comunistă, atunci când mulți tineri alegeau studiile în domeniul ingineriei.

După Revoluție, schimbările economice și sociale au afectat cererea de ingineri din societate. Mare parte din industria țării a fost închisă sau vândută unor firme din afara țării, iar nevoia de ingineri calificați a scăzut semnificativ.

Ingineria, singurul domeniu de studii superioare de licență cu scădere constantă a numărului de studenți

În anii comunismului, industrializarea forțată a făcut ca ingineria să devină cea mai căutată meserie. Admiterea la facultățile Politehnice din țară era foarte strictă, iar autoritățile supravegheau și încurajau accesul doar celor mai buni studenți.

Fie că vorbim despre industria constructoare de mașini sau de cea petrochimică, meseria de inginer venea la pachet cu prestigiu social și venituri importante.

Revoluția din 1989 a adus și falimentul unei părți importante din industria comunistă. Atunci, ingineria și-a pierdut din căutare și importanță.

Epoca post-industrială, bazată pe servicii, are nevoie de inventivitate tehnologică în toate domeniile:

„Este vorba de o nevoie generală de ingineri. Plecând de la nevoile legate de dezvoltarea economică a României, se estimează că ar fi vorba de un deficit situat între 150.000 şi 200.000 de ingineri. Pentru a putea să dezvolți produse cu valoare adăugată mare e nevoie de oameni cu o calificare înaltă. Prin urmare, e nevoie de ingineri în toate domeniile unde se realizează astfel de produse: electronică, electrotehnică, telecomunicații, optică, mecanică fină. Și în industria auto este nevoie de alte categorii de ingineri decât cei care activează azi pe piața muncii. Pe scurt, e nevoie de oameni care să producă tehnologie”, afirma Petrişor Peiu, cadru didactic în cadrul Universității Politehnice din București.

Un inginer la 20 de locuitori

Un calcul simplu ne arată că, numai în ultimii 20 de ani, România a ajuns să aibă un inginer la 20 de locuitori. Angajatorii se plâng că inginerii pregătiți de universitățile tehnice „nu știu meserie cu adevărat". Astfel, angajatorii sunt obligați să investească în programul de training și de internship pentru a acoperi deficitul de competențe.

Acțiunile angajatorilor de a dezvolta programe de masterat, fie pe cont propriu, fie în parteneriat cu universitățile, pentru a facilita inserția tinerilor pe piața muncii, se lovesc de faptul că nu găsesc tineri bine pregătiți pentru programele respective de masterat.

De vină nu sunt doar studenții. Multe din informațiile care se predau tinerilor sunt învechite și nu mai au aplicabilitate pentru ceea ce se întâmplă în industrie.

Cum s-a ajuns în această situație?

În primul rând, față de necesarul actual de pe piața muncii, școala românească nu poate să ofere decât 40.000-50.000 de absolvenți de studii de specialitate, după cum arătau statisticile anilor trecuți.

În al doilea rând, exodul specialiștilor început în 1990 continuă într-o formă accelerată. Specialiștii estimează că aproape 25% dintre tinerii care studiază la facultăți tehnice nu ajung să profeseze nici măcar o zi în România.

În plus, există temerea că piața locurilor de muncă pentru ingineri nu este suficient de bine dezvoltată și absolvenții de Politehnică sunt nevoiți să se reprofileze.

Soluția pare să fie o reformă complexă a sistemului educațional, care ar trebui să fie mai bine structurat pe nevoile actuale ale societății.

Plan de învățământ învechit și lipsit de contact cu realitatea

O altă cauză a actualei crize o reprezintă modul de întocmire a planurilor de învățământ. De exemplu, pregătirea la matematică și fizică s-a redus, din anul 1990 până în prezent, la 50% sau chiar la 30% din ceea ce exista în anul 1989. Cadrele didactice care predau disciplinele fundamentale nu erau și nu sunt invitate la discuții, comunicându-li-se doar numărul de ore care le-au fost repartizate.

Astfel, după anul 1989, s-a trecut la o recrutare a tinerilor în învățământul superior de ingineri prin organizarea, la început, de concursuri din ce în ce mai puțin serioase. Astfel, de-a lungul timpului, nivelul testelor de admitere a scăzut foarte mult. S-a renunțat, de asemenea, la multe capitole importante, afectând unitatea organică a acestora.

În ultimul timp, facultățile care erau în dificultate să-și acopere cifra de școlarizare au ținut concurs pe baza dosarului care cuprindea activitatea din învățământul mediu a candidatului și rezultatele obținute de acesta la bacalaureat.

Decalaj între cererea de forță de muncă și oferta pieței

Universitățile cu profil tehnic din România nu reușesc să țină pasul cu nevoia pieței de muncă. Decalajul a fost observat de specialiști care explică nevoia de personal calificat în domeniul ingineriei:

„Economia este în creștere de câțiva ani. Cererea de personal calificat este direct corelată cu această creștere. Industria automobilistică înregistrează una dintre cele mai mari creșteri în România. În această zonă există, în primul rând, cerere de forță de muncă în alte orașe în afară de București unde este concentrată mai mult cererea în logistică.

Pe lângă asta, în București mai există cerere de ingineri în domeniul telecomunicațiilor”, explica anii trecuți Florin Godean, preşedinte al Asociaţiei Române a Agenţilor de Muncă Temporară (ARAMT).

Peste 200.000 de ingineri au plecat din România, după anul 1989

„Raportul privind starea învățământului superior din România – 2022-2023” detaliază problemele cu care se confruntă ingineria la noi în țară. Astfel, potrivit raportului, domeniul fundamental „Inginerie, prelucrare și construcții” este singurul care, în ultimul deceniu, a înregistrat o scădere notabilă a numărului de studenți.

În cazul domeniului „Inginerie, prelucrare și construcții”, în 2014-2015 erau înregistrați 86.463 de studenți la studii de licență. Numărul a scăzut constant, atingând în ultimul an universitar (2022-2023) 75.331 de studenți. Aceasta înseamnă că, în ultimii nouă ani, numărul studenților înscriși la studii în acest domeniu a scăzut cu 13%.

Numărul studenților înscriși la studii de master în acest domeniu a înregistrat, în 2022-2023, cel mai scăzut nivel. A fost analizat intervalul de nouă ani luat în considerare, dar diferența este foarte mică față de anii anteriori (total 2014-2015: 23.741; total 2022-2023: 22.120). Această situație nu se oprește aici, fiind o nevoie ridicată în societatea românească de profesioniști:

„România are nevoie de peste 600.000 de ingineri în următorii zece ani. Numărul total al absolvenților de inginerie din acest an, din România, este cu 35% mai mic comparativ cu necesarul pieței. La UPB reușim să acoperim doar 60% dintre solicitările de HR ale companiilor. Toate industriile care au legătură cu ingineria trag un semnal de alarmă cu privire la lipsa de specialiști”, a declarat Mihnea Costoiu, rector Universitatea Politehnica București (UPB), în cadrul unei conferințe.

Universitatea Politehnica din București, cel mai mare producător de ingineri din țară

Universitatea Politehnica scoate anual între 3.500 și 3.700 de absolvenți pe an, fiind pe primul loc în România. Celelalte facultăți de profil produc cumulat cam 8.000 de studenți în fiecare an.

Rata de angajare în rândul studenților UPB a crescut semnificativ după modificarea planurilor de învățământ. În urmă cu mai bine de zece ani a fost introdusă practica obligatorie la finalul anului III, cu o durată de 360 ore. Astfel, aproximativ 60% dintre studenții UPB lucrează în domeniul ingineriei pe care îl studiază și aproximativ 20% lucrează în alt domeniu al ingineriei, față de cel studiat, înainte de finalizarea studiilor. Circa 30% dintre studenți și-au găsit locul de muncă la partenerii din mediul economic unde au făcut stagiul de practică.

La Universitatea Politehnica din București se înscriu în fiecare an aproximativ 30.000 de studenți. Facultatea vine în întâmpinarea lor cu 15 programe de licență. Fetele constituie 40% dintre studenții înscriși.

Salariu mediu de 4.000 de lei net pentru ingineri

Candidații din domeniul ingineriei se numără printre cei mai căutați de pe piața muncii în ultimii ani. Cei mai mulți angajați din domeniul Ingineriei (60,4%) câștigă salarii cuprinse între 3.000 și 7.000 de lei. 4,3% dintre ei au salarii cuprinse între 2.000 și 3.000 de lei.

Media salarială, de 4.000 de lei net, poziționează Ingineria în topul celor mai bine plătite sectoare din economie. Industria se află la egalitate cu Construcțiile, Audit/Consultanță sau Petrol/Gaze. Rămâne sub IT, Cercetare/Dezvoltare ori Proiectare civilă.

Salariile la capitolul management și top management. Salariul mediu al unui director general, la nivel național, ajunge la 9.000 de lei. Un manager tehnic încasează, în medie 7.500 de lei, arată datele de la eJobs România.

În România, salariul mediu net în inginerie este 1.117 de euro. Salariul mediu net la nivel global este de 2.936 de euro.

„Angajații din inginerie sunt printre cei mai căutați de pe piața muncii”

Nivelul de experiență este cel mai important factor în stabilirea salariului unui inginer. În mod firesc, cu cât ai mai mulți ani de experiență, cu atât mai mare este salariul.

În general, angajații care au o experiență cuprinsă între doi și cinci ani câștigă în medie cu 32% mai mult decât proaspeții și juniorii în toate industriile și disciplinele. Inginerii profesioniști, cu o experiență de peste cinci ani, tind să câștige în medie cu 36% mai mult decât cei cu cinci ani sau mai puțin de experiență profesională.

Profesioniștii din domeniul ingineriei din România au șansa de a observa o creștere salarială de aproximativ 9% la fiecare 17 luni, spun analiștii. Media națională a sporurilor anuale pentru toate profesiile cumulate este de 8% acordată angajaților la fiecare 18 luni.