Infrastructura românească, în epoca locomotivei cu aburi

Infrastructura românească, în epoca locomotivei cu aburi

La începutul secolului XX, unei locomotive cu aburi îi trebuiau trei ore să parcurgă distanţa dintre Bucureşti şi Marea Neagră. Acum, aceeaşi distanţă este parcursă de un tren electric în şase ore.

Deşi primii afectaţi şi cei cărora le pasă cel mai mult sunt călătorii, nici politicienii nu se consideră străini de problemă şi cu toţii au introdus în programul de campanie electorală problema infrastructurii, anunţă Reuters.

Aceştia admit că decăderea infrastructurii ameninţă economia romănească, beneficiara unor avantaje care nu trebuiesc neglijate: situarea ţării la intersecţia drumurilor comerciale importante şi mâna de lucru ieftină, ambele care încurajează investiţiile străine.

În ciuda contextului favorabil dezvoltării, problemele din administraţie, corupţia şi reticenţa cu care este privită clasa politică au atras o apreciere defavorabilă a viitorului economic al ţării.

Ne puteți urmări și pe Google News

Prima avertizare în acest sens a avut loc în iunie, când compania germană Daimler a ales Ungaria, în defavoarea României, pentru a investi 800 de milioane de euro în implementarea unui proiect Mercedes. Principala condiţie a fost aceea a unei bune infrastucturi rutiere, criteriu întrunit cu succes de vecinii de la vest.

"Transporturile ar trebui să fie prioritatea voastră numărul unu. România nu va fi competitivă faţă de niciunul dintre vecinii săi sau partenerii de afaceri vest europeni, până când nu îşi va finaliza "drumul spre Europa"", a apreciat Nicholas Taubman, ambasadorul SUA la Bucureşti.

Aproximativ 10.000 de kilometri de cale ferată din România au nevoie de reparaţii sau înlocuiri imediate, iar situaţia drumurilor este chiar mai rea.

Ţara noastră a fost plasată la Forumul Economic Mondial pe locul 126 din 134 de state, între Nepal şi Polonia, în ceea ce priveşte calitatea drumurilor.

România are numai 270 kilometri de autostradă, astfel încât, pentru a traversa ţara, şoferii sunt nevoiţi să circule pe drumuri înguste şi să treacă prin sute de sate, unde trebuie să evite căruţe, biciclete şi chiar cirezi de vite.

De asemenea, multe oraşe importante din ţară nu au şosele de centură, aşa că, inevitabil, se ajunge în mijlocului traficului aglomerat din centrul acestora.

Experţii spun că starea proastă a drumurilor îi costă pe şoferi, anual, jumătate de miliard de euro, bani care sunt cheltuiţi pe carburanţii consumaţi inutil şi pe reparaţiile maşinilor.

Citiţi şi:

Constanţa: două vagoane au căzut de pe un pod

Tren deraiat