Informații de ultimă oră pentru românii care vor să cheme urna mobilă la alegeri
- Magda Spiridon
- 26 septembrie 2020, 15:16
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) vine cu noi informații privind actele medicale care trebuie să însoţească cererile pentru exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale la alegerile locale din anul 2020.
Astfel, Autoritatea Electorală Permanentă informează că, potrivit răspunsului furnizat de Ministerul Sănătăţii ca urmare a solicitării AEP, actele medicale care trebuie să însoţească cererile pentru exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale la alegerile locale din anul 2020 sunt următoarele:
1. Pentru persoanele cu diverse boli sau grade de invaliditate altele decât COVID-19, sunt necesare copii după documente medicale justificative (aceleaşi documente care au fost prezentate şi la scrutinele anterioare);
2. În cazul persoanelor confirmate cu infecţia COVID-19, izolate la domiciliu sau într-o altă locaţie declarată, este necesară o copie după unul din următoarele documente:
- biletul de externare din unitatea sanitară, care confirmă diagnosticul şi indicaţia de izolare;
- decizia de izolare emisă de Direcţia de Sănătate Publică;
- rezultatul pozitiv al testării COVID - 19 RT - PCR, efectuată în ultimele 14 zile.
3. Pentru persoanele aflate în carantină la domiciliu sau carantină instituţionalizată, impusă atât pentru cetăţenii care intră pe teritoriul României din zonele cu transmitere comunitară extinsă afectate de COVID -19, cât şi pentru contacţii persoanelor infectate, este necesară copia deciziei de carantină emisă de Direcţia de Sănătate Publică.
Ce se votează la alegerile locale din 2020
Consiliile locale, consiliile judeţene, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
Primarii şi preşedinţii de consilii judeţene se aleg direct, prin scrutin uninominal, în timp ce consiliile locale şi consiliile judeţene se aleg în baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, informează site-ul Autorităţii Electorale Permanente (AEP), https://www.roaep.ro/.
Primarii şi preşedinţii de consilii judeţene sunt aleşi într-un singur tur de scrutin, fiind declarat câştigător acel candidat care a obţinut majoritatea simplă a voturilor din circumscripţia electorală locală (cel mai mare număr de voturi dintre toţi competitorii electorali), fără să se mai organizeze un al doilea tur de scrutin.
Viceprimarii, precum şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene se aleg prin vot indirect de către consiliile locale, respectiv consiliile judeţene, conform Legii nr. 115 din 19 mai 2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi Codului administrativ din 5 iulie 2019.
Dreptul de a alege şi de a fi ales
Au dreptul de a alege următoarele categorii: cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor; cetăţenii români care nu au fost puşi sub interdicţie sau cărora nu le-a fost interzisă exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă; cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România.
Au dreptul de a fi aleşi în funcţii publice locale cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit, până în ziua alegerilor, vârsta de cel puţin 23 de ani, şi care au domiciliul pe teritoriul localităţii în care urmează să fie ales. Pot fi, de asemenea aleşi, cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale din România în care urmează să fie aleşi.
La sectoarele municipiului Bucureşti pot candida şi pot fi alese persoanele care au domiciliul în municipiul Bucureşti, indiferent de sector, notează site-ul AEP.
Unde votează cetăţenii
Spre deosebire de alte scrutine la care alegătorii pot vota şi în altă localitate decât de cea de domiciliu, la alegerile locale se poate vota doar în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul sau reşedinţa. Totodată, cetăţenii pot vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea de domiciliu sau reşedinţă.
Alegătorii care nu se regăsesc pe listele electorale permanente vor fi înscrişi pe listele suplimentare dacă fac dovada cu actul de identitate că au domiciliul sau reşedinţa pe raza secţiei de votare la care s-au prezentat la vot.