Creșterea puternică a prețurilor de consum din ultimii ani a dus la adoptarea unor măsuri de reglementare a prețurilor la energie și la alimente. Reglementările prețurilor au avut un impact pozitiv, arată o nouă analiză.
Inflație. Creșterea puternică a prețurilor de consum din ultimii ani a dus la adoptarea unor măsuri de reglementare a prețurilor la energie și la alimente, măsuri menite să oprească creșterea inflației. O analiză arată impactul acestor măsuri din perspectiva coșului de consum pentru un trai minim decent, utilizând date oficiale disponibile.
Infația a fost principala preocupare socioeconomică a populației României și, cel mai probabil, printre cele mai importante subiecte de pe masa autorităților. În iunie 2021, inflația se apropia de 4%, în creștere continuă dar lentă, însă în mare parte aliniată la situația de dinaintea pandemiei.
Inflație mai mare după izbucnirea războiului din Ucraina
Inflația a ajuns la peste 8% în ianuarie 2022, înaintea izbucnirii conflictului din Ucraina. În toamna lui 2022, au existat temeri reale că lucrurile se îndreaptă spre o adevărată catastrofă socială și economică, inflația atingând 16,8% în noiembrie, cifră fără precedent în ultimele două decenii.
Ce măsuri au luat guvernele europene
Inflația a scăzut pe parcursul lui 2023, ultimele cifre publicate de Institutul Național de Statistică (INS) indicând o inflație de 6,6% în decembrie 2023. Acum, situația s-a temperat. Guvernele europene au luat măsuri:
- În toamna lui 2021 și începutul lui 2022, toate guvernele din Uniunea Europeană au adoptat reglementări menite să reducă inflația la energie (gaze, electricitate, energie termică): printre altele, reduceri de taxe (inclusiv TVA), plafonarea prețurilor la consumator, ajutoare pentru grupurile vulnerabile, taxarea profiturilor excepționale au devenit aproape universale pe teritoriul Uniunii Europene (și sunt în continuare, din moment ce măsurile rămân în vigoare)
- În România, Ordonanța de Urgență nr. 27 din 18 martie 2022 a plafonat prețurile gazelor și electricității la consumator începând cu luna aprilie 2022, ordonanța fiind extinsă și completată ulterior prin alte acte normative.
- La începutul lui 2023, atenția s-a dus spre prețurile la alimente, care creșteau continuu de doi ani de zile și deveniseră principalul resort al inflației de ansamblu. Reglementarea prețurilor la alimente era pe masa mai multor guverne europene. Croația și Ungaria au optat în cele din urmă în mod explicit pentru plafonări de prețuri similare celor aplicate energiei.
- Unele țări au optat pentru limitări indirecte ale adaosurilor practicate de co- mercianți (Grecia, România), reduceri de TVA (Polonia, Portugalia, Spania) sau exercitarea de presiuni asupra comercianților (Franța, Suedia).
Reglementările prețurilor au ajutat
Reglementările prețurilor la energie și alimente au venit într-un context în care creșterea prețurilor amenința să afecteze în mod catastrofal nivelul de trai al populației României, reacția guvernului fiind aliniată la a celorlalte autorități naționale din Uniunea Europeană. Valoarea coșului a crescut semnificativ în toată această perioadă, dar în absența reglementării prețurilor, creșterea ar fi fost semnificativ mai mare, potrivit unui studiu lansat astăzi de fundația Friedrich-Ebert-Stiftung România.