SONDAJ CSOP . Mihai Răzvan Ungureanu a adus PDL-ului şi Guvernului bula de oxigen sperată. Încrederea în premier a trecut de la votul emoţional la cel raţional.

Guvernul, ca instituţie, şi PDL, ca partid, continuă să beneficieze de imaginea noului premier instalat Mihai Răzvan Ungureanu, la aproape o lună de la validarea sa în Parlament.

Datele ultimului sondaj CSOP, realizat în perioada 11-19 februarie, relevă faptul că românii au trecut de la votul emoţional la cel raţional, atunci când vine vorba despre noul Guvern. Instituţia este percepută mult mai capabilă în a-şi ajuta cetăţenii să treacă cu bine de efectele crizei, iar numărul românilor care cred într-o evoluţie mai bună a lucrurilor a crescut. Aportul adus de Ungureanu imaginii Guvernului are şi un revers: cota de încredere în noul premier a scăzut de la 29%, la 20% în a doua jumătate a lunii februarie. Prestaţie apreciată

Pe fondul aşteptărilor românilor faţă de noua schimbare de Guvern, prestaţia lui Ungureanu ca premier este apre­ciată ca fiind "bună/foarte bună" de 20% dintre români. Şi imaginea Guvernului ca instituţie s-a îmbunătăţit cu câteva procente. Potrivit sondajului CSOP, în luna februarie, 14% dintre români cred într-o evoluţie mai bună a lucrurilor, indicele fiind la nivelul lunilor august –septembrie 2011. Spre comparaţie, în luna ianuarie, doar 12% dintre repondenţi aveau astfel de aşteptări, iar 74% indicau o direcţie greşită.

În termeni de performanţă, Guvernul Ungureanu se bucură de o cotă mai ridicată decât cea a predecesorului său: 20% au o părere bună/foarte bună, 28% - nici bună, nici proastă şi 39% - proastă/foarte proastă. Sondajul anterior realizat de CSOP releva un nivel de satis­facţie mai ridicat: 38%.

În pluton cu Victor Ponta şi Crin Antonescu

Cât priveşte propria sa imagine, deşi a scăzut cu nouă procente la capitolul încredere, Mihai Răzvan Ungureanu poate rivaliza cu liderii Opoziţiei, Victor Ponta şi Crin Antonescu. Toţi trei sunt aproape la egalitate în topul încrederii acordate de electorat politicienilor, relevă sondajul CSOP. Preşedintele PSD este primul, cu 22% "multă şi foarte multă încredere", în timp ce premierul şi şeful PNL sunt la egalitate, cu 20%.

Personalitatea în care românii au cea mai mare încredere este Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, e cotat cu 27%.

Faţă de luna ianuarie, Victor Ponta a pierdut un procent, de la 23% la 22%, în timp ce Crin Antonescu şi-a conservat cota de 20%. Guvernatorul BNR a câştigat un procent, de la 26% la 27%.

Preşedintele Traian Băsescu este creditat cu 17% "multă şi foarte multă încredere", acelaşi procent ca în ianuarie, în timp ce primarul Capitalei, Sorin Oprescu are o cotă de 18%. Cea mai consistentă cădere în topul încrederii a înregistrat-o Dan Diaconescu, preşedintele Partidului Poporului, care a pierdut într-o lună patru procente, de la 18 la 14%. Fostul premier Emil Boc a crescut două procente după ce şi-a dat demisia din fruntea guvernului, de la 12 la 14%.

20% este cota de încredere pe care o are Mihai Răzvan Ungureanu. La eglitate cu el este Crin Antonescu. Victor Ponta este în faţa celor doi, cu doar două procente

POTENŢIAL PENTRU EXECUTIV

Mai mulţi cred că vor depăşi criza cu bine

În schimb, încrederea în capacitatea Guvernului în a ajuta românii să treacă cu bine de criza economică şi de efectele sale a crescut substanţial odată cu instalarea lui Mihai Răzvan Ungureanu la Palatul Victoria. În februarie, 24% dintre români aveau încredere că noul Executiv poate face ceva în acest sens, relevă studiul CSOP. Indicele este de două ori mai mare faţă de modul în care era receptat Cabinetul Boc. În luna ianuarie, potrivit tot unui sondaj CSOP, doar 11% dintre români creditau fostul Guvern cu această putere. De altfel, şi imaginea Guvernului ca instituţie s-a îmbunătăţit de la retragerea lui Emil Boc şi preluarea ştafetei de către Ungureanu: încrederea populaţiei în această instituţie a sporit de la 8% în ianuarie, la 10% în februarie.

• Sondajul CSOP a fost realizat pe un eşantion reprezentativ de 1.068 de persoane adulte, pe bază de chestionar standardizat, faţă în faţă, la domiciliul respon­denţilor.
• Perioada de culegere a datelor a fost 11-19 februarie 2012, marja de eroare fiind de +/- 3%, cu o probabilitate de 0,95.

INTENŢIE DE VOT

PDL a recuperat cele patru procente pierdute în "scandalul Arafat"

Marius Vulpe

USL ar obţine 48% la alegerile parlamentare, cu un procent mai mult faţă de luna ianuarie a anului în curs, relevă sondajul CSOP.

Beneficiar al instalării lui Mihai Răzvan Ungureanu la cârma Guvernului, PDL a crescut cu patru procente, până la 20%, atin­gând practic cota pe care o avea în luna decembrie a anului trecut.

Partidul Poporului al lui Dan Diaconescu este cotat la 16%. Ierarhia este completată de: UDMR- 6%, PRM-4%, PNG- 3% şi UNPR - 1%. Comparând datele cu luna ianuarie a acestui an, se poate observa că USL a pierdut un procent, PRM două, iar Partidul Poporului trei procente.

PDL este identificat de 35% dintre cei chestionaţi drept partidul cu cei mai mulţi corupţi. Doar 8% cred că este formaţiunea cu oamenii cei mai serioşi, în timp ce 16% consideră că apără mai mult interesele firmelor.

Imaginea PSD se confundă cu cea de reprezentant al oamenilor săraci (17%), preocupat de nevoile oamenilor (16%), cu oamenii cei mai competenţi (18%) şi cei mai serioşi (15%). Liberaliisunt apreciaţi de 11% dintre respondenţi drept partidul cel mai implicat în lupta anticorupţie şi mai apropiat de valorile europene (14%).

Nu mai puţin de 29% dintre români consideră că niciun partid nu are oameni competenţi, 32% nu identifică niciun om serios în interiorul lor, 36% nu văd vreo formaţiune care să apere interesele săracilor, 21% nu cred că partidele sunt preocupate de nevoile oamenilor, iar 37% nu identifică nicio forma­ţiune preocupată de lupta împotriva corupţiei.

CINCI PROCENTE RECUPERATE

Justiţia se reabilitează în ochii românilor

Silviu Sergiu

Cea mai importantă creş­tere în topul încrederii românilor în instituţii este cea înregistrat de Justiţie. Ea poate fi pusă pe seama sentinţelor pronun­ţate, în ultima vreme, în dosarele de mare corupţie, chiar dacă nu au dus toate la încarcerarea inculpaţilor.

Astfel, în luna ianuarie, 18% dintre respondenţi se declarau încrezători în activitatea procurorilor şi judecătorilor. Peste doar o lună, proporţia acestora a crescut la 23%. Biserica rămâne în continuare liderul de necontestat în această ierarhie, cu 71% "multă şi foarte multă încredere". Pe locul secund se menţine Armata, cu o cotă de încredere de 53%. A treia poziţie a fost adjudecată de "primăria localităţii". Potrivit sondajului CSOP, 40% dintre cei care au răspuns la chestionare au men­ţionat-o. Poliţia se află la egalitate cu mass- media, 35%. În ultima lună, jurnaliştii au reuşit să se recredibilizeze un pic în ochii publicului, recuperând două procente.

Doar 17% dintre români au încredere în bănci, pe fondul crizei economice.

Instituţiile de la coada clasamentului au înregistrat creş­teri nesemnificative. Guvernul a recuperat două procente( de la 8 la 10%) Parlamentul trei (de la 3 la 6%), Preşedinţia un procent (de la 11 la 12%). Doar 10% dintre respondenţi au declarat că au încredere în orga­nizaţiile patronale.

CONTRADICŢIE

Românii sunt indiferenţi faţă de viaţa politică, dar urmăresc ştirile din acest domeniu

Interesul faţă de viaţa politică se menţine în continuare redus. Doar 14% dintre cei intervievaţi au declarat că sunt preocupaţi de acest domeniu. 47% susţin, în mod tranşant, că le este indiferent, în timp ce 39% nu se declară nici interesaţi, nici neinteresaţi. Cu toate acestea 45% dintre respondenţi pretind că acordă o "mare şi foarte mare atenţie" ştirilor sau evenimentelor politice. De cealaltă parte a baricadei, 53 % pretind că le urmăresc cu "mică şi foarte mică" atenţie, în timp ce 2% au refuzat sau nu au ştiut ce să răspundă.