Potrivit art.70 alin.2 din Constituţia României: „Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces”.
De remarcat că printre cazurile de încetare a calităţii de deputat sau senator nu figurează şi ipoteza stabilirii cu certitudine a vinovăţiei parlamentarului respectiv condamnat pentru o infracţiune comisă în afara exercitării mandatului, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, pronunţată într-un proces public.
Reamintim că, în legislaţia României, prezumţia de nevinovăţie – înscrisă în Constituţie în art.23 pct.11 printre drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi în art.66 din Codul de procedură penală – constă în aceea că învinuitul sau inculpatul trebuie să fie considerat nevinovat până când, urmare a dovedirii concrete a împrejurărilor de fapt şi aplicarea judicioasă a normei de drept, se stabileşte cu certitudine vinovăţia lui printr-o hotărâre definitivă de condamnare.
În virtutea acestei garanţii juridico-socială acordată de lege celui suspectat de săvârşirea unei infracţiuni – indiferent de faza în care se află (urmărire penală sau faza judecătorească) – cel împotriva căruia a fost declanşat procesul penal este prezumat nevinovat, până la dovedirea contrariului printr-o hotărâre judecătorească definitivă, pronunţată într-un proces public, după regulile de procedură stabilite de legea în vigoare, cu asigurarea dreptului la apărare.
În atare situaţie, potrivit Legii nr.83/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr.275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal: „Controlul executării măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor prevăzute în Codul penal, care pot fi dispuse în cazul suspendării executării pedepsei sub supraveghere, se asigură de judecătorul delegat la compartimentul de executări penale de la instanţa de executare, direct sau prin intermediul consilierilor serviciului de probaţiune în circumscripţia căruia se află domiciliul, reşedinţa sau locuinţa persoanei condamnate” (art.8); „În situaţia nerespectării măsurilor de supraveghere sau a obligaţiilor prevăzute în Codul penal, dispuse în cazul suspendării executării pedepse sub supraveghere, judecătorul delegat la compartimentul de executări penale, din oficiu sau la propunerea consilierilor serviciului de probaţiune, sesizează instanţa de executare în vederea revocării suspendării” (art.9).
Aşa stând lucrurile, nu-mi rămâne decât să conchid că parlamentarii români îşi păstrează „calitatea de deputat sau de senator” chiar şi după răsturnarea prezumţiei de nevinovăţie şi pronunţarea privării de libertate, indiferent dacă pedeapsa aplicată este executare sau cu suspendare.
Nu m-aş mira ca, până la revizuirea Constituţiei, următorul deputat sau senator, condamnat definitiv şi irevocabil la pedeapsa închisorii cu executare, să-şi exercite nestingherit atribuţiile aferente calităţii de parlamentar chiar de la sediul instituţiei care îl găzduieşte temporar…
Mai multe articole scrise de Corneliu Turianu puteți citi pe BLOGUL SĂU.
Recomandările noastre
11:09 - Dragi fani CSM și Argeș!
