Decizia Curții Constituționale care a declarat neconstituțională alegerea lui Teodor Meleşcanu în funcţia de preşedinte al Senatului a deschis lupta pentru această funcție. Principalele partide parlamentare privesc cu interes această poziție, al doilea om în Stat și își fac socotelile pentru a câștiga. Lupta se anunță strânsă între PNL și PSD, formațiunile care pot strânge în jurul lor cele mai multe voturi. Alți candidați, de la partide mai mici sau independenți au șanse infime pentru a se impune.

Cei dintâi care s-au mișcat după pronunțarea Curții Constituționale au fost liberalii. Premierul Ludovic Orbam președintele PNL a anunțat că partidul său susține candidatura Alinei Gorghiu pentru funcția de președinte al Senatului.

„Cu siguranță, candidatul pentru președintia Senatului, votat și în Biroul Național, este Alina Gorghiu", a declarat Ludovic Orban.

Acest lucru presupune că au fost demarate discuțiile și negocierile cu senatorii celorlalte formațiuni dintre cele apropiate PNL, respectiv USR, PMP, UDMR, ALDE. Dat fiind că are cel mai mare număr de senatori, candidatul PNL pornește cu prima șansă în situația unor negocieri.

De menționat că Alina Gorghiu a candidat și în trecut, după demisia lui Călin Popescu Tăriceanu, împotriva lui Teodor Meleșcanu. Ea n-a reușit să adune, la acel moment, un număr de voturi suficiente și a pierdut.

PSD menține misterul asupra candidaților

Dacă la liberali lucrurile sunt clare, în PSD există mai multe opinii. Singurul lucru clar, confirmat de președintele interimar Marcel Ciolacu, este că social-democrații vor avea propriul candidat și nu-l vor mai susține pe Teodor Meleșcanu. În ultimele ore, de la pronunțarea Curții Constituționale, au fost vehiculate mai multe nume de potențiali candidați. Este vorba de Robert Cazanciuc, Ecaterina Andronescu, Șerban Nicolae sau Titus Corlățean.

Într-o declarație dată în exclusivitate Evenimentului Zilei, senatorul Titus Corlățean, al cărui nume este vehiculat printre posibilii candidați ai PSD la funcția de președinte al Senatului, s-a arătat sigur de victoria PSD. În opinia sa, acest lucru este normal având în vedere actuala configurație a Senatului, unde partidul său deține majoritatea. Corlățean a refuzat să confirme sau să infirme interesul pentru o asemenea candidatură.

„Nu vă voi spune care sunt intențiile mele și nici nu vă voi da alte nume de persoane deoarece acest lucru se va discuta mai întâi în forurile statutare ale partidului. Acolo vor fi prezentate toate numele și colegii vor stabili cine este mai îndreptățit să candideze”, a precizat Corlățean pentru Evenimentul Zilei.

Surse din PSD au declarat Evenimentului Zilei că cele mai mari șanse pentru a ocupa locul lui Meleșcanu le-ar avea Șerban Nicolae, care a urmărit această funcție și după demisia lui Tăriceanu. Însă nu este hotărât dinainte, astfel că șanse mari au și Titus Corlățean ori Robert Cazanciuc. Aceștia din urmă au avut o poziție destul de echilibrată în trecut, în relația cu Liviu Dragnea și Viorica Dăncilă.

Sursele citate de Evenimentul Zilei au declarat că PSD a făcut o greșeală foarte mare când l-a propus pe Teodor Meleșcanu la conducerea Senatului, crezând că va rupe din voturile ALDE.

Decizia va fi luată în grupul senatorilor PSD, dat fiind că Marcel Ciolacu a declarat că nu intenționează să se implice în alegerea viitorului lider al Camerei Superioare.

„Grupul PSD de la Senat va hotărî prin vot cine va fi candidat. Cu adevărat, o să fie o propunere din partea PSD. Nu vom merge cu propunerea tot cu domnul Meleşcanu, deoarece nu este membru al PSD. Dânsul este afiliat. (...) Chiar încercăm să schimbăm lucrurile, chiar încercăm să schimbăm logica. Nu mai există un for sau cineva care decide totul. Dacă intrăm peste senatori, (...) cred că e o mare greşeală a partidului. Decizia trebuie să o ia senatorii”, a afirmat Ciolacu.

Meleșcanu nu pleacă de bună voie

Alegerile pentru șefia Senatului nu vor avea loc foarte curând deoarece actualul președinte, Teodor Meleșcanu, a anunțat că așteaptă publicarea deciziei CCR și a motivării acesteia în Monitorul Oficial, iar acest lucru ar putea duce la o întârziere de până la 30 de zile, conform legislației în vigoare. Acest lucru, întârzierea oferă partidelor mai mult timp pentru negocieri.

Conform regulamentului Senatului, fiecare grup parlamentar poate să facă o singură propunere și să susțină un singur candidat pentru președinție. Alegerile sunt câștigate de senatorul care întrunește  jumătate plus unu din numărul de mandate, adică 69 de voturi.

Viitoarea sesiune parlamentară va începe la începutul lunii februarie, moment în care se vor reuni și grupurile parlamentare unde se va decide ce se va întâmpla la conducerea Senatului.