Progresul științific nu presupune neapărat o îmbunătățire a vieții oamenilor. Unele descoperiri pot fi, la fel de bine, folosite pentru a ucide, a înrobi sau a teroriza masele. În goana lor după profit, elitele mondiale nu au, însă, scrupule.
Mai ales că legislația nu poate ține pasul cu saltul uriaș al tehnologiei. Un raport recent al site-ului american vox.com avertizează: „în era neurocapitalismului (sălbatic n.r.) creierul dumneavoastră are nevoie de noi drepturi”.
Nu e nicio exagerare, atât Facebook, cât și compania Neuralink a lui Elon Musk dezvoltă tehnologii pentru a citi direct din creier gândurile oamenilor, cu riscurile inerente pe care astfel de tehnologii le au asupra fiecăruia din noi. Obsesia lui Mark Zuckerberg de a afla cât mai multe date despre cât mai mulți oameni a trecut la nivelul următor. Succesul platformei lui de socializare, dar mai ales sumele imense pe care le câștigă, i-au dat posibilitatea să investească masiv.
Ca și George Soros, Mark Zuckerberg nu e preocupat de vindecarea cancerului sau de construirea de spitale. Dacă Soros cheltuiește miliarde de dolari pentru a-și inocula ideile în cât mai multe minți, Zuckerberg vrea să afle ce gândesc cu adevărat oamenii. Facebook finanțează construirea unor interfețe creier-calculator care să poată extrage gândurile direct din neuronii și sinapsele dumneavoastră și să le traducă în cuvinte.
Ne puteți urmări și pe Google News
Cercetătorii angajați de Zuckerberg se laudă că au deja un algoritm care poate decodifica activitatea creierului în timp real. Facebook nu este singura companie interesată să-și ducă afacerile la nivelul următor (neorocapitalismul). Compania lui Musk, Neuralink, a creat „fire” flexibile care pot fi implantate în creier și care ar putea, într-o bună zi, să vă permită să vă controlați smartphone-ul sau computerul doar cu ajutorul gândurilor.
Musk ar vrea să înceapă testarea acestor „fire” pe oameni până la sfârșitul anului viitor. Experții în etică și neuroștiință avertizează că legile existente la nivel mondial sunt prea slabe pentru a face față amenințărilor pe care noile tehnologii de acest tip le reprezintă pentru drepturile omului. Neuroeticianul Marcello Ienca, un cercetător de la ETH Zurich, declară: „Nu vorbesc despre un viitor îndepărtat. Avem deja neurotehnologie pentru consumatori și persoane care își tranzacționează datele din creier pentru servicii de la companii private”. E vorba despre jocurile video care folosesc activitatea creierului sau despre dispozitivele care monitorizează activități umane precum somnul. „Sunt tentat să-l numesc neurocapitalism”.
Marea problemă este că această tehnologie poate fi folosită asupra unor persoane care nu își dau acceptul, de pildă pentru a le modifica alegerile. Tocmai de aceea, Ienca cere adoptarea rapidă a unei legislații care să prevadă dreptul oricărui om de a decide liber dacă vrea să folosească o neurotehnologie dată sau să o refuze. Mai mult, ar trebui să existe un drept la confidențialitate mentală, adică orice om ar trebui să decidă dacă vrea sau nu ca gândurile sale să fie împărtășite public. Dar Marcello Ienca vorbește, de asemenea, de dreptul la integritatea mentală (de a nu fi rănit fizic sau psihologic de neurotehnologie) și de dreptul la continuitate psihologică (care presupune să fii protejat de modificarea deliberată a sentimentului de sine).
Poate scopul acestor cercetări este pur comercial, iar Zuckerberg și Musk nu încearcă altceva decât să ne dezvolte pe această cale o dorință nestăvilită de a cumpăra produsele pe care ei și clienții lor le vând. Dar oare există vreo garanție că aceste descoperiri nu vor fi folosite pentru a descoperi fără greș orice delict de opinie? Gândiți-vă numai ce ar însemna o astfel de armă în mâna unui regim de tipul celui dezvoltat de Stalin în Uniunea Sovietică sau, de ce nu, în mâna comuniștilor chinezi.
Recomandările noastre
