Începând cu 1 și până pe 9 martie sunt „Babele”. Potrivit tradiției populare, Baba Dochia, cea care aduce iarna, începe să-şi dea jos cele nouă cojoace, unul câte unul în fiecare zi, până pe 9 martie. Tot în această perioadă fiecare dintre noi ne alegem „baba”.

În folclorul românesc, babele de primăvară sunt cunoscute și sub numele de zilele Babei Dochia. În aceste zile, oamenii își aleg o zi și spun „asta e baba mea” și în funcție de cum va fi vremea în ziua respectivă, așa va fi și starea lor tot anul.  Mai exact, dacă vremea este frumoasă şi soarele strălucește acel om este voios şi bun la suflet sau îi va merge bine tot anul. Dacă ninge sau plouă în acea zi este semn de bogăție.

Cum se alege baba

Tradiția babelor vine de la romani. Pentru alegerea babei o metodă este aceea de a-ţi alege o zi oarecare între 1 şi 9 martie. Altă metodă este de a-ţi alege baba în funcție de ziua de naștere.

Spre exemplu, dacă ziua ta de naștere se află între 1 şi 9 ale oricărei luni atunci şi baba va fi în ziua respectivă. Dacă data nașterii este formată din două cifre atunci se adună cifrele din acel număr până se ajunge la una singură.

De exemplu, dacă cineva este născut pe data de 28 august, ziua în care îi pică baba se calculează astfel 2+8=10, 1+0=1, deci baba este pe 1 martie. Dacă eşti născută pe 23 mai atunci baba va fi pe 5 martie. Dacă cineva este născut pe 17 februarie, ziua în care baba îi pica se calculează astfel 1+7 = 8. Baba este pe 8 martie.

Tradiții și obiceiuri în zilele babelor

Socotite periculoase, zilele babei Dochia prilejuiau efectuarea unor rituri de divinație privind mersul timpului și soarta omului: Cum va fi în ziua Dochiei (1 martie) așa va fi și vara. Dacă în zilele babei Dochia ninge și-i furtună, atunci se zice că ea leapădă un cojoc.

De asemenea, Baba Dochia era, în concepția arhaică, celebrată ca divinitate maternă, agrară și lunară. Luna însăși, ca zeitate, avea o semnificație malefică, fiind prototipul femeii capricioase, care patrona noaptea, iarna și frigul, spre deosebire de Soare, zeitatea paternă, înțelegătoare, patronul zilei, verii și al vieții. Zilele babei semnificau lupta dintre forțele întunericului și ale luminii, între noapte și zi.

Despre Baba Dochia tradiția populară spune că a pus rămășag cu omătul și cu frigul că ea este mai voinică decât ei. Frigul s-a întărâtat, baba și-a pus cele nouă cojoace și frigul n-a avut ce-i face. Când a început să ningă, baba și-a întors un cojoc pe dos și tot ea a fost cea mai puternică.

Baba Dochia a înghețat şi s-a prefăcut în stâncă alături de oile sale

De asemenea, o alta legendă din bătrâni spune ca Baba Dochia avea un fiu care i-a adus babei o noră împotriva voinței sale. Baba îi dete norei un ghem de lână neagră şi porni să meargă la râu pentru a-l albi. Pe cand fata începu să spele firul, degetele începură să-i sângereze însă lâna rămăsese tot neagră.

Disperata, fata începu a plânge însă Iisus o auzi şi âi dărui o floare rosie, spunându-i să spele lâna cu ea. Tânăra urmă sfatul Mântuitorului, puse floarea în apă iar lâna se albi pe loc. Mai apoi, se dusese să îi ducă ghemul soacrei. Baba se supără îngrozitor şi o acuză că Mărțișor (cel care o ajuta pe tânără) este, de fapt, iubitul norei.

Dochia plecă cu oile la munte crezând că primăvara venise deoarece văzuse nora cu floarea în mână. Baba ajunsă la munte la începutul lui martie, dupa ce şi-a dat jos toate cele nouă cojoace îngreunate de ploi, a înghețat şi s-a prefăcut în stânci alături de oile sale. Tot de această legendă sunt legate şi numele culmii Babele din masivul Bucegi si ale primelor 9 zile din luna martie.

Sursa: calendarulortodox.ro