Spre deosebire de China și SUA, portavioanele sunt un pariu pierdut pentru Rusia

Incendiul care a izbucnit joi la bordul lui Amiral Kuzneșov, singurul portavion rusesc, s-a încheiat după aproape 24 de ore, înainte de a prăpădi interioarele navei. Potrivit serviciilor de urgență, o suprafață de 500 m2 a fost distrusă de flăcări. În ceea ce privește bilanțul victimelor, au fost raportați 10 răniți, dintre care unul este în stare gravă, un mort și un ofițer dispărut.

În momentul incidentului, portavionul se afla la cheu pentru întreținere și modernizări majore.  Deja grav deteriorată, anul trecut, prin căderea unei macarale pe puntea sa, nava trebuia să se întoarcă pe mare în 2022.

Oficialii ruși au spus că vor evalua amploarea avariilor odată ce incendiul va fi stins. Dar totul sugerează că portavionul Amiralul Kuznețov nu va mai putea fi recuperat. Sau cel puțin nu în curând.

În primul rând, un incendiu puternic la bordul unei nave degajă o importantă cantitate de fum toxic în timp ce căldura imensă îi poate afecta structura. În al doilea rând, în orice caz, readucerea navei la parametrii de funcționare, dacă va fi estimată viabilă, va dura, optimist vorbind, câțiva ani.

Consedința, evident, este că marina rusă va fi lipsită de aviația de luptă o vreme îndelungată. Ceea ce va pune serioase probleme pentru formarea și menținerea competențelor piloților: a decola și, mai ales, a apunta pe un portavion nu este un sport de masă, ci reclamă piloți de precizie, cu antrenament asiduu.

Chestiunea foarte ambițiosului „Proiect 2300E Shtorm”, adică construirea unei noi clase de portavioane rusești, s-a pus destul de des în ultima vreme. Chiar dacă acest proiect, care înseamnă un portavion cu un deplasament de 70.000 de tone și cu propulsie nucleară, urmează să fie lansat anul viitor, el va dura mult, a se citi foarte mult, timp pentru a se concretiza.

În principal din cauza costurilor și a șantierelor navale locale care nu au mână de lucru necesară unei construcții atât de complexe, estimează experți citați de Zone Militaire. Dar, din declarațiile făcute în decembrie 2018, pentru agenția TASS, de către generalul Igor Kohzin, comandantul aviației navale ruse, reiese că un nou portavion nu face parte din prioritățile Moscovei, spre deosebire de Beijing, spre exemplu.

În general, portavioanele nu au fost niciodată o preocupare a armatei ruse. În timpul URSS, Iosif Stalin și Nikita Hrușciov nu vedeau nici un înteres în strategia portavioanelor, în ciuda insistențelor amiralului Nikolai Gherasimovici Kuznețov, cu al cărui nume a fost botezat singurul portavion rus.

Alte proiecte, deseori ambițioase, vizând dotarea marinei sovietice, au fost regulat afectate de tăieri bugetare.

Abia la începutul anilor 1970 au fost lansate în construcție patru portavioane din clasa Kiev, din care, la ora actuală, doar unul se mai află în serviciu, în cadrul marinei Indiei, Moscova acceptând să fie vândut în 2004.

Pe de altă parte, aviația navală rusă operează în principal pe uscat, rareori avioanele de luptă îmbarcate fiind solicitate. Singura dată când au fost angajate în operațiuni s-a întâmplat în vara lui 2016, în Mediterana, în cadrul intervenției ruse în Siria.