Pe 14 septembrie, creștinii sărbătoresc Înălțarea Sfintei Cruci, cunoscută și sub numele de Ziua Crucii. Această sărbătoare, una dintre cele mai vechi din tradiția creștină, comemorează suferințele și moartea Mântuitorului pe Golgota.
Ce semnificație are Înălțarea Sfintei Cruci
În data de 14 septembrie, teologii marchează două evenimente semnificative legate de lemnul Sfintei Cruci. Prima sărbătoare este Înălțarea Sfintei Cruci, eveniment în care a fost expus lemnul pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos, iar a doua este Sfințirea bisericii Sfântului Mormânt. Aceasta din urmă a fost construită de împăratul Constantin cel Mare deasupra locului unde a fost îngropat Domnul.
Evenimentul solemn al Înălțării Sfintei Cruci a avut loc pe 14 septembrie în anul 335 și a fost marcat de o celebrare grandioasă. Episcopul Macarie al Ierusalimului a fost cel care a condus ceremonia, la care au asistat numeroși episcopi și credincioși din toată regiunea. Documentele istorice menționează că, pentru a onora momentul, episcopul Macarie a dorit ca toți participanții să aibă ocazia să vadă Crucea, făcând astfel din această zi o comemorare profundă a sacrificiului lui Hristos.
Înălțarea Sfintei Cruci. Tradiții și superstiții
În tradiția populară, sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci este marcată prin adunarea unor plante de leac, precum boz, micșunele, mătrăgună și năvalnic, alături de un buchet de flori și busuioc, care sunt duse la biserică pentru a fi binecuvântate. Aceste plante, odată sfințite, sunt păstrate cu grijă în locuințe, adesea la icoane sau în alte locuri sigure, fiind folosite atât pentru tratamentele tradiționale, cât și pentru ritualuri de dragoste.
În Bucovina, această zi este de asemenea marcată de practici ritualice cu rol apotropaic și fertilizator. De exemplu, crucile din busuioc sfințit erau atârnate în ramurile pomilor fără rod, cu speranța că aceste acte de credință vor aduce o recoltă bogată în toamna următoare. Aceste obiceiuri subliniază legătura profundă dintre credința religioasă și tradițiile locale de protecție și prosperitate.
Superstiții
Pe 14 septembrie, credincioșii respectă un post sever, având în vedere că această zi comemorează Patimile și moartea Mântuitorului. În această perioadă, este interzis consumul de usturoi, prune, pește și nuci, iar cei care urmează un post strict sunt considerați că își purifică atât trupul, cât și sufletul. Lucrul în această zi este evitat, întrucât se crede că poate aduce primejdii, iar pentru a atrage belșug și prosperitate, se obișnuiește să se păstreze monede sfințite în portofel.
Înălțarea Sfintei Cruci, cunoscută și sub numele de Cârstovul Viilor, marchează sfârșitul sezonului de recoltare a strugurilor. Conform tradiției, strugurii rămași pe ultima tufă de vie nu trebuie culeși în această zi, deoarece sunt lăsați ca ofrandă pentru păsările cerului. Acești struguri sunt denumiți popular „strugurii lui Dumnezeu” și simbolizează recunoștința și respectul față de darurile naturale.
Tradițiile legate de Înălțarea Sfintei Cruci includ și obiceiul de a nu desfășura activități lucrative în această zi, deoarece se crede că acest lucru alungă primejdiile. În tradiția populară, ziua este considerată una în care pământul se „închide”, ascunzând toate insectele, reptilele și plantele lăsate la lumină în primăvară, simbolizând un moment de restabilire a echilibrului natural.