Ziua Crucii. Ce plante se sfințesc la biserică și de ce se păstrează în casă

Creștinii ortodocși prăznuiesc, pe 14 septembrie, Înălțarea Sfintei Cruci, cunoscută și sub numele de Ziua Crucii. Este una dintre cele mai vechi sărbători din tradiția creștină, ce amintește de suferințele și moartea Mântuitorului pe Golgota și este respectată cu post și obiceiuri străvechi.

Înălțarea Sfintei Cruci, semnificația sărbătorii

Teologii leagă această zi de două evenimente majore din istoria creștinismului. Primul este chiar Înălțarea Sfintei Cruci, atunci când a fost arătat lemnul pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Al doilea este sfințirea Bisericii Sfântului Mormânt din Ierusalim, ridicată de împăratul Constantin cel Mare deasupra locului unde a fost îngropat Domnul.

Primul moment solemn al sărbătorii a avut loc pe 14 septembrie 335, când episcopul Macarie al Ierusalimului a prezentat Crucea credincioșilor veniți la ceremonie. Documentele vremii arată că mii de oameni au asistat la eveniment, iar tradiția s-a păstrat până astăzi ca o comemorare a jertfei lui Hristos.

Tradiții și obiceiuri de Ziua Crucii

Busuioc. Sursa foto: Pixabay

În popor, Înălțarea Sfintei Cruci este o zi de post sever și de practici ritualice. Credincioșii adună plante de leac – boz, micșunele, mătrăgună, năvalnic – alături de busuioc și flori, pe care le duc la biserică pentru a fi sfințite. Acestea sunt păstrate apoi la icoane și folosite în leacuri tradiționale sau ritualuri de dragoste.

Polonia, cel mai ferm avertisment de până acum despre pericolul rus: „Este un scenariu tipic pentru anul 1939”

România - San Marino, 7-1. Victorie inutilă pentru naționala lui Lucescu. Austria s-a calificat la Mondial

În Bucovina, busuiocul sfințit se agață în ramurile pomilor neroditori, cu credința că aceștia vor da rod bogat anul următor. Obiceiurile arată legătura dintre credința religioasă și speranța în fertilitate și prosperitate.

Ziu în care pământul se închide

Ziua Crucii este marcată prin post negru sau post sever, în care nu se consumă usturoi, prune, pește și nuci. Tradiția spune că cei care postesc își curățesc trupul și sufletul.

Se evită munca, pentru că se crede că aduce primejdii, iar pentru belșug se păstrează în portofel monede sfințite la biserică.

Tot pe 14 septembrie are loc și Cârstovul Viilor, care marchează sfârșitul culesului viilor. Strugurii rămași pe ultima tufă nu trebuie culeși – aceștia sunt „strugurii lui Dumnezeu”, oferiți păsărilor cerului ca semn de recunoștință pentru darurile naturii.

De asemenea, tradiția spune că în această zi pământul se „închide”, insectele și reptilele se ascund, iar plantele își încheie ciclul de viață, semnificând restabilirea echilibrului natural.