Sursa: Dreamstime.com Joi, 15 decembrie, primul ministru al Kosovo, Albin Kurti, a predat oficial Republicii Cehe, care deține președinția Uniunii Europene, cererea de intrare în UE a statului său parțial recunoscut. Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a declarat că astfel au fost încălcate atât legislația europeană, cât și acordurile încheiate cu medierea Statelor Unite. Cererea a fost depusă a doua zi după ce poliția kosovară a preluat controlul asupra Parlamentului municipalității din nordul Kosovo, unde locuiesc sârbii. Rusia este pregătită să se conecteze la situație. Cu toate acestea, Belgradul și Pristina își pun mai mult speranțele în Washington și Bruxelles decât în Moscova.
Ceremonia de predare a cererii s-a desfășurat la Praga. Aceasta a fost primită de ministrul ceh pentru afaceri europene, Mikuláš Bek. Adică un oficial de cel mai înalt rang posibil la o întâlnire cu liderul unui stat parțial recunoscut cum este Kosovo. Cinci țări din UE nu îl recunosc – este vorba de Slovacia, România, Spania, Grecia și Cipru. În consecință, nici nu poate fi vorba acum de acordarea pentru Kosovo a statutului de candidat la intrarea în UE. Cele cinci țări își pot schimba poziția numai după ce Pristina și Belgradul își reglementează legăturile dintre ele. Kurti își dă seama că depunerea cererii acum arată doar ca o acțiune simbolică, lucru pe care l-a și spus în timpul ceremoniei. "Nu vrem nici să stăm la periferie (a Uniunii Europene – n. "Nezavisimaia gazeta"), nici să ne grăbim. Vrem să construim UE pe pământul nostru, cu poporul nostru", a subliniat Kurti.
Vucic a declarat imediat că el consideră depunerea cererii și drept o încălcare a legislației europene, și drept o acțiune care nu corespunde înțelegerilor de la Washington, semnate în 2020 cu medierea președintelui american de la acea vreme, Donald Trump. Acestea prevăd, între altele, un moratoriu reciproc între Pristina și Belgrad. Autoritățile kosovare se angajează temporar să nu încerce să obțină statutul de membru în organizații internaționale, autoritățile sârbe – temporar să nu convingă statele care au recunoscut Kosovo să-și retragă recunoașterea.
Kurti l-a criticat anterior pe premierul de la acea vreme, Avdullah Hoti, pentru semnarea înțelegerii de la Washington. La cererea actualului lider kosovar, Parlamentul Kosovo nu a ratificat acest document. Mai mult decât atât, politicienii albanezilor kosovari atrag atenția asupra faptului că, de fapt, Vucic însuși a refuzat să îndeplinească înțelegerile de la Washington, fiind de acord cu planul anglo-francez, care prevede un fel de schimb original: Serbia nu recunoaște independența Kosovo, dar nici nu împiedică intrarea acestuia în organizații internaționale. În schimb, încep negocierile privind intrarea Serbiei în UE.
Este adevărat, planul anglo-francez se prăbușește văzând cu ochii, deoarece pentru realizarea sa este nevoie de reglementarea legăturilor dintre Pristina și Belgrad. Iar acum are loc un proces invers.
După ce guvernul Kurti a refuzat să facă compromisuri cu privire la plăcuțele de înmatriculare sârbe pentru etnicii sârbi din Kosovo, iar reprezentanții organizațiilor și partidelor sârbe și-au anunțat retragerea din organele kosovare ale puterii, situația din regiune nu face decât să se inflameze. Miercuri, polițiștii kosovari au ocupat Parlamentul din municipalitatea Severna-Mitrovica. Aceasta este o municipalitate sârbă. În consecință, deputații din partidele sârbe nu participă la activitatea sa. Miercuri însă noii membri ai organului legislativ au depus jurământul sub supravegherea forțelor speciale ale poliției kosovare. Printre aceștia se numără 12 albanezi, 2 bosniaci și un sârb. Ei l-au ales ca președinte al parlamentului pe albanezul Necat Uglianin. După cum s-a exprimat acesta, "noi am venit într-o casă fără stăpân". Pe 18 decembrie autoritățile kosovare au programat noi alegeri pentru municipalitățile sârbe. Directorul Direcției sârbe pentru Kosovo și Metohija, Petar Petkovic, a declarat că albanezii acționează "prin violență juridică și acțiuni unilaterale". În consecință, partidele sârbe nu intenționează nici să participe la alegerile din 18 decembrie, nici să recunoască legitimitatea organelor puterii aprobate de Kosovo.
Sârbii nu au de gând nici să demonteze baricadele. Cu toate acestea deocamdată nici Pristina, nici Belgradul nu recurg la acțiuni drastice. Miercuri, reprezentantul special al UE pentru Balcanii de Vest, Miroslav Lajcak, și adjunctul secretarului de stat pentru problemele Europei și Eurasiei, Gabriel Escobar, au vizitat ambele orașe și s-au întâlnit și cu Kurti, și cu Vucic. Președintele sârb a evaluat pozitiv convorbirile care au avut loc, pe care le-a numit "corecte și sincere". Din aceasta se poate trage concluzia că în viitorul apropiat va exista o dezescaladare a situației. Și Escobar a făcut aluzii în acest sens. Într-un interviu acordat televiziunii naționale RTS din Serbia, el a declarat că "suntem în căutare de variante" pentru crearea Comunității municipalităților sârbe - un fel de autonomie sârbă în componența Kosovo. Aceasta se preconiza să fie creată încă prin acordurile dintre Pristina și Belgrad încheiate la Bruxelles în 2013. Cu toate acestea, de atunci, Comunitatea municipalităților sârbe nu și- a făcut apariția.
Între timp, Rusia și-a exprimat disponibilitatea de a se alătura soluționării situației. Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că ambasadorul rus în Serbia, "care se află în strânsă legătură cu conducerea sârbă, are instrucțiuni cu privire la pașii concreți în sprijinul căilor de normalizare a situației. Așteptăm reacția Belgradului."
(Traducerea Rador)
Recomandările noastre
