Evenimentul Zilei > Actualitate > ÎN LOC DE CONCLUZIE: Iată cele şapte minuni naturale ale României
ÎN LOC DE CONCLUZIE: Iată cele şapte minuni naturale ale României

ÎN LOC DE CONCLUZIE: Iată cele şapte minuni naturale ale României

Îţi dai seama că România e o ţară frumoasă şi te apucă dorul de drumeţie doar privind lista celor şapte minuni naturale, aşa cum au fost ele alese de cititori. Apa şi piatra, acestea sunt elementele care au dăruit României cele şapte minuni, aşa cum au fost alese ele de cititorii "Evenimentului zilei". În clasamentul final, alcătuit pe baza voturilor de pe www.evz.ro, una dintre cele şapte poziţii este ocupată de unica deltă din Europa, iar restul au legătură directă cu muntele, cu stâncile.

Fără excepţie, toţi reporterii şi fotoreporterii care au documentat articolele despre cele 16 posibile minuni de pe lista finală s-au declarat încântaţi de locurile pe care le-au vizitat (unii, pentru prima oară) şi au devenit susţinători convinşi ai acestora. Fără excepţie, fiecare dintre ei a remarcat, cu amărăciune, că românii (autorităţi sau turişti) nu ştiu să-şi aprecieze nici valorile naturale; mai mult, unii par preocupaţi să le distrugă.

Cheile Bicazului, 6 voturi lipsă

Procedăm la fel ca anul trecut şi publicăm lista celor 7 minuni ale României în ordine alfabetică. Nu contează care dintre ele a adunat mai multe voturi. Nu e important care dintre cele 7 e mai minune decât celelalte 6. Iată totuşi câteva date statistice interesante:

> Cele 7 minuni alese de cititorii EVZ au adunat, împreună, 60,39% din voturi.

> Minunea cea mai votată a obţinut 11,34%.

> Minunii clasate pe locul 8 (Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, cu Lacul Roşu) i-au lipsit 6 voturi pentru a fi printre cele 7 minuni naturale ale României.

 > Cea mai spectaculoasă ascensiune în clasament au avut-o Cetăţile Ponorului. Intrate mai târziu pe lista finală, la propunerea cititorilor, Cetăţile au devansat, la numărul de voturi, trei monumente ale naturii care s-au aflat de la început pe această listă.

9 CA ŞI MINUNI

Celelalte finaliste

> Cheile Olteţului şi Peştera Polovragi
> Cheile Turzii
> Codrii Seculari de la Slătioara
> Dunărea la Cazane
> Munţii Rodnei
> Cheile Bicazului-Lacul Roşu
> Vulcanii Noroişi
> Cetăţile Ponorului-Padiş
> Defileul Oltului

DELTA DUNĂRII

Loc unic în Europa

Se află în nordul Dobrogei şi a fost inclusă în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991, ca rezervaţie a biosferei. Ocupă peste 3.000 de kilometri pătraţi, mare parte în Dobrogea şi parţial în Ucraina, şi e formată din gurile prin care Dunărea se varsă în Marea Neagră. Suprafaţa Deltei creşte anual cu 40 de metri, prin depunere de aluviuni. Zona este preferată de zeci de specii rare de păsări şi peşti şi conţine sute de braţe, canale şi lacuri. Principalele locuri turistice se află la vărsarea în mare a braţelor Dunării, respectiv la Sulina şi Sfântu Gheorghe.


Foto: Cosmin Marinescu

MASIVUL RETEZAT

Perla lacurilor glaciare

Parcul Naţional Retezat, situat în sudul judeţului Hunedoara, se întinde pe o suprafaţă totală de 38.138 de hectare. Este cel mai vechi parc natural din România (1935) şi unul dintre cele mai vestite din Europa. În Retezat, considerat de mulţi drept cel mai frumos masiv muntos din România, aproape că nu există traseu care să nu-ţi dezvăluie cel puţin un lac glaciar. Cele mai multe se află în zona centrală a Parcului Naţional Retezat. Cel mai întins lac glaciar este lacul Bucura (8,9 hectare), iar cel mai adânc este Zănoaga (29 de metri).


Foto: Remus Suciu

PEŞTERA SCĂRIŞOARA

Palatul de cleştar din Apuseni

Peştera Scărişoara sau „Gheţarul“ cum mai este cunoscută, se află în Munţii Apuseni, la 48 de metri adâncime. Este un adevărat palat de cleştar, care adăposteşte un adevărat tezaur de stalactite şi stalagmite. Impresionante sunt perlele formate în timpul procesului de îngheţare. Are o lungime de 720 de metri şi adâncimea de 105 metri. Grosimea stratului de gheaţă este de 12 până la 36 de metri, iar volumul cubului de gheaţă de 100.000 de metri cubi. Temperatura este constantă în tot timpul anului (1 grad Celsius vara, -7 grade Celsius iarna). Vechimea peşterii: cel puţin 3.700 de ani.


Foto: Remus Suciu

CHEILE NEREI

Peste 400 de peşteri şi avene

Parcul Naţional Cheile Nerei- Beuşniţa este o arie naturală protejată, încadrată în categoria Parcuri Naţionale. Este situat la limita sud-vestică a ţării, în sudul Munţilor Aninei, în judeţul Caraş- Severin. „Perla coroanei“ o reprezintă Cheile Nerei, care încep deasupra localităţii Şopotul Nou şi se deschid apoi după 18 kilometri, lângă Sasca Română. Regiunea e formată din roci carstice, motiv pentru care relieful este unul aparte: pereţi calcaroşi foarte spectaculoşi, cu peste 400 de peşteri şi avene, cascade spectaculoase, dar şi cele mai mari depozite de travertin din ţară.


Foto: Tudor Flueraş

MASIVUL CEAHLĂU


Pentru mulţi, este Olimpul românilor

Masivul Ceahlău, parte a Carpaţilor Orientali, este situat pe teritoriul judeţului Neamţ. S-a spus că ar fi muntele sfânt al dacilor. Numeroasele legende ale locului i-au făcut pe mulţi să-l descrie ca pe un „Olimp al românilor“. Aici se află Cascada Duruitoarea şi megaliţii antropomorfi modelaţi de natură în mii de ani. Numai numele lor e deja o întreagă poveste: Cuşma Dorobanţului (două instantanee), Panaghia, Masca, Mireasa, Uriaşul (care poate fi văzut foarte bine din faţa cabanei Dochia – în dreapta), Santinela, Gemenii, Piatra Lăcrimată şi Piatra Ciobanului.


Foto: Dan Sofronia

MUNŢII PIATRA CRAIULUI

Creasta priveliştilor unice

Munţii Piatra Craiului se află între Bucegi şi Făgăraş. Beneficiază de o diplomă europeană pentru arii protejate. Rezervaţia naturală are 1.200 de hectare. Cel mai înalt vârf, La Om, are 2.238 de metri altitudine. De pe creastă, ai parte de o privelişte unică: de jur-împrejur se văd munţii Făgăraş, Bucegi, Iezer şi toată Ţara Bârsei, plus abrupturile Pietrei Craiului. Creasta poate fi parcursă într-o zi, de-a lungul căreia pot fi admirate stânci celebre, capre negre şi garofiţa pietrei craiului, plantă unică.


Foto: Ovidiu Eftimie

SFINXUL ŞI BABELE

Domnul şi doamnele de piatră

Situate la peste 2.200 de metri altitudine pe Platoul din Munţii Bucegi, celebrele stânci şochează prin formele lor umanoide care i-au îndemnat pe oameni să caute răspunsuri mistice cu privire la modelarea lor. Uriaşul cap de om din vârf de munte, Sfinxul, le pare multora un cap de dac. Geologii spun că este doar o stâncă modelată în urma acţiunii îndelungate a îngheţului şi dezgheţului, roasă de vânt şi de ploaie. Babele, care par că s-au adunat la sfat, s-au format la fel, spun geologii. La fel „ciupercile“, „broaştele“, „şerpii“ sau „troienele“.


Mediafax Foto

Votarea minunilor s-a încheiat

Despre campanie…

CITIŢI ŞI:

CAMPANIE EVZ: Cele 7 minuni naturale ale României

Lacul Roşu din spatele Cheilor Bicazului

Retezatul îţi taie răsuflarea

Dunărea fierbe în cazane

Peştera Scărişoara, palatul de cleştar de sub pământ

Vulcanii Noroioşi, locul unde bolboroseşte pământul

Cheile Nerei, comoara ascunsă din Munţii Banatului

Sfinxul şi Babele, domnul şi doamnele de piatră

Sălbăticie în Cheile Olteţului

Masivul Ceahlău, un uriaş cu fruntea-n soare

Cele trei poduri din Cheile Turzii

Munţii Rodnei, la doi paşi sub Rai

Codrii Seculari Slătioara, catedrala de lemn a Rarăului

Delta Dunării, paradisul pierdut

În Piatra Craiului te simţi buricul pământului

Cetăţile de piatră ale Ponorului

Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: