În disputa pe gazele din Marea Neagră, oficialii români sunt ba emfatici, ba slugarnici

În disputa pe gazele din Marea Neagră, oficialii români sunt ba emfatici, ba slugarnici

În timp ce la Washington Ungaria cere, prin vocea ministrului de Externe, Péter Szijjártó, marilor puteri să facă presiuni asupra României pentru a extrage gazele naturale din Marea Neagră, ministrul român al Energiei, Anton Anton, face glume cu „hăbulețe” și excelează în declarații emfatice în țară și slugarnice în fața oficialilor europeni.

Gazoductul BRUA, care tranzitează Bulgaria-România-Ungaria-Austria și care asigură securitatea în aprovizionarea cu gaze, a fost una dintre temele abordate la summit-ul energetic de la Sofia de comisarul european pentru Energie, Miguel Arias Canete.

„Comisia Europeană sprijină în continuare proiectul gazoductului BRUA aşa cum a fost gândit iniţial, iar problemele cu partea ungară trebuie rezolvate într-un mod mai inteligent, întrucât este nevoie de cooperare în regiune pentru a avea securitate în aprovizionarea cu gaze„, a declarat, vineri, comisarul european citat de Agerpres. Canete a felicitat România pentru începerea lucrărilor și a îndemnat Ungaria să revină asupra declarațiilor. Operatorul sistemului naţional de transport gaze naturale al Ungariei, compania FGSZ, a decis modificarea unilaterală a contractului și a decis că nu mai este necesară o conductă între Ungaria și Austria deoarece se poate opera pe infrastructura existentă.

UE a acordat un grant de 179 de milioane de euro pentru realizarea conductei și se apreciază că proiectul va fi finalizat anul viitor.

Potrivit oficialului european, gazoductul ar scăpa această regiune din capcana Rusiei. „Regiunea în care ne aflăm este cea mai dispusă întreruperilor şi totodată preţurile sunt mai mari decât în ţările vest-europene, în ciuda apropierii geografice de principalul furnizor, adică Rusia. Iată de ce este nevoie de cooperare între toate ţările din regiune, pentru a creşte nivelul de trai al cetăţenilor de aici” a declarat Caneti.

Înainte de acest summit, compania FGSZ a organizat o conferință de presă la București pentru a clarifica lucrurile. Kristof Terhes, CEO al FGSZ, a reproșat părții române că nu înțelege beneficiile aduse de propunerea lor, că refuză un miliard de dolari. De fapt, Ungaria ar vrea ca odată gazul ajuns în Ungaria, să îl vândă ei către țările din jur deoarece au infrastructura necesară.

Terhes a afirmat că România nu are ce să facă cu întreaga producţie de gaze din Marea Neagră, iar un export spre nord sau sud nu este fezabil, astfel că gazele vor ajunge în vestul Europei prin Ungaria. "Este pur şi simplu prea mult pentru necesitatea internă a ţării. Nu aveţi petrochimie, nu puteţi folosi gazele naturale ca materie primă. Ce faceţi cu gazul? Îl ardeţi, faceţi un foc mare?", a întrebat el ironic.

 

Pe de altă parte, și la Washington, la Conferința Mondială a Gazelor, Ungaria a făcut un lobby puternic prin ministrul de Externe Péter Szijjártó, prezent la eveniment. El a cerut să se facă presiuni asupra României pentru a începe extracția gazelor naturale din Marea Neagră. Din România a participat vicepremierul Ana Birchal, dar se pare că prezența sa a fost doar decorativă. Joi seara, pe pagina de facebook a ambasadei Statelor Unite la București scria: „Conferinţa Mondială a Gazelor tocmai s-a încheiat la Washington, SUA sprijină de mulţi ani securitatea energetică europeană şi diversificarea surselor şi rutelor de tranzit. România are o oportunitate extraordinară de a adopta o legislaţie care să permită exploatarea resurselor de hidrocarburi din Marea Neagră. Producţia viitoare de gaze din Marea Neagră va aduce beneficii tuturor românilor, generând venituri masive pentru economia românească, trimiţând un semnal puternic investitorilor din întreaga lume şi transformând România în lider regional în eforturile de sprijinire a securităţii energetice”.

Ministrul Energiei, Anton Anton, prezent la summit-ul de la Sofia, a încercat să împace toate părțile cu o declarație lipsită de fermitate. ”România își va respecta termenele pentru BRUA și vom termina proiectul la timp. Este un proiect pe care România îl pregătește extrem de serios și care este necesar nu doar pentru România, ci și pentru țările învecinate. BRUA va face legătura între rezervele de gaz din Marea Neagră cu toate statele din vecinătatea României și, odată cu intrarea sa în funcțiune, există șansa ca și alte industrii să se dezvolte”, a declarat Anton. În urmă cu trei zile acesta susținea emfatic „România are ceva ce altora le lipsește: noi avem resurse”.