„Deturnarea atenției către o țară străină poate funcționa la început, dar nu și pe termen lung”, notează Antoine Bondaz. De fapt, întreaga strategie de comunicare a Beijing-ului pare defectuoasă. Dacă, la nivel internațional țara încearcă să joace cartea transparenței, în special asociind OMS în combaterea epidemiei, pe plan național deciziile sunt mult mai ezitante.
Astfel, la 20 ianuarie, televiziunea de stat a informat că președintele Xi Jinping a dat instrucțiuni clare: să împiedicăm cu fermitate răspândirea epidemiei. Ulterior, subiectul nu a mai fost abordat de liderul de la Beijing în condițiile când primele măsuri de izolare erau deja puse în practică în Wuhan.
La 22 ianuarie, Xi apărea, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, pe prima pagină a Cotidianului Poporului, organul de presă oficial al puterii, în timpul unei deplasări în Yunnan, în ajunul Anului Nou Chinezesc.
Xi a trebuit să aștepte 24 ianuarie pentru ca o ședință a Comitetului permanent al Biroului politic al Partidului Comunist (comitet format din șapte persoane care, practic, conduc China) să aibă loc.
„Guvernul chinez tatonează realitatea și nu știe cum să gestioneze această criză pe plan intern”, estimează Antoine Bondaz. Rezultatul este că cenzura funcționează la viteză maximă.
„Există foarte multă cenzură pe rețelele sociale. Numeroase conturi WeChat au fost suspendate pentru că au transmis critici la adresa puterii centrale”, a declarat Zhifan Liu, corespondentul L'Express în China.
Recomandările noastre
