Un nou studiu arata cum in viitor va fi posibil sa se studieze eventuale urme de viata pe planete care orbiteaza in jurul unei stele care a murit transformandu-se intr-o pitica alba.
Misiunea NASA James Webb Space Telescope ar putea descoperi semnale ale exsitentei vietii pe astfel de planete in conditii extreme. La ora actuala cautam semne de viata pe planete care orbiteaza in jurul unor stele asemanatoare Soarelui, la distante fata de acesta care sa permita existenta apei sub forma lichida.
Nu stim insa sub ce forme s-ar putea afla viata in Univers; chiar si pe Pamant exista bacterii care supravietuiesc in conditii extreme – de caldura intensa, in lipsa aerului, si chiar si la un nivel de radiatii extrem de mare.
Viata deci ar putea avea forme pe care nu ni le imaginam si sa fie prezenta in Univers in conditii foarte diferite fata de cele de pe planeta noastra.
Un astfel de caz ar fi reprezentat de planetele care orbiteaza in jurul unei stele ce a murit. Moartea unei stele este de obicei un fenomen foarte spectaculos care lasa in urma, in functie de masa acesteia, o pitica alba, o stea de neutroni sau o gaura neagra.
Ei bine, daca in sistemul solar initial ar exista planete – si se pare ca mare parte a stelelor au in jurul lor cel putin o planeta – acestea ar putea supravietui mortii stelei si sa continue sa orbiteze in jurul a ceea ce a ramas din stea. Ar putea exista viata pe aceste planete?
La aceasta intrebare nu avem un raspuns la ora actuala, insa recent a fost publicat un articol in revista Astrophysical Journal Letters in care se arata cum noul instrument James Webb Space Telescope (NASA) care va fi lansat in spatiu in octombrie 2021 ar putea studia astfel de planete si, daca exista, masura urme de viata.
Ar putea exista planete mai mici, asemanatoare planetei noastre
Cum de cercetatorii care lucreaza la acest proiect s-au gandit sa caute urme de viata pe planete in jurul piticelor albe? Inspiratia le-a venit de la descoperirea recenta a unei planete care orbiteaza in jurul unei pitice albe (WD 1856+534b); aceasta planeta este insa foarte mare, asemanatoare cu Jupiter, si ar fi greu de imaginat viata acolo. Insa ar putea exista planete mai mici, asemanatoare planetei noastre; instrumentele de la bordul satelitului Transiting Exoplanet Survey (NASA) incearca la ora actuala sa descopere astfel de planete. Vom stii deci in urmatorii ani cat de multe astfel de planete supravietuiesc mortii stelei.
Aceste planete vor putea fi studiate cu instrumentele misiunii James Webb Space Telescope. Acestea vor putea descoperi urme de ozon sau metan, considerate gaze care semnalizeaza prezenta vietii la sol. Aceste masuratori vor fi combinate cu simulari pe calculator care sa dea mai multe informatii despre eventuala viata pe planeta studiata. Interesant este faptul ca studiul planetelor cu telescopul extrem de puternic pe care NASA il va lansa anul viitor va avea nevoie de doar doua zile pentru a gasi eventuale urme de viata pe o planeta.
Cum va fi, peste cateva miliarde de ani, viitorul Pamantului
Ce ne poate spune acest studiu? Poate sa imbogateasca pe de o parte informatiile pe care le avem despre planetele care supravietuiesc mortii propriilor stele; s-ar putea ca in Univers si in galaxia noastra sa existe un numar foarte mare de planete de acest fel. Chiar daca nu ne imaginam cum ar putea sa se mentina viata pe aceste planete, aceasta nu inseamna ca nu exista! Deci eventuale urme de viata ar putea sa fie descoperite inclusiv in conditiile extreme de pe planete care orbiteza o pitica alba.
In final ne-ar putea arata cum va fi, peste cateva miliarde de ani, viitorul Pamantului, tinand cont ca inclusiv Soarele la sfarsitul vietii sale se va transforma intr-o pitica alba si viata ar putea sa continue, sub forme asemanatoare cu cele de pe planetele studiate de James Webb Space Telescope, daca acesta va descoperi aceste urme ale unei biologii extraterestre,
Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro