Companii de stat renumite, date drept exemplu negativ de instituțiile financiare internaționale în anii trecuți, au reușit să facă primul pas spre ieșirea din criză în 2014, atât ca urmare a anchetelor anticorupție, cât și a deciziilor manageriale

Presiunile FMI de a aduce companiile de stat pe profit nu au avut un efect atât de puternic cât acțiunile DNA și unele decizii care au trecut pe câștig sau au redus substanțial pierderile mai multor coloși falimentari. Disponibilizările și contractele de livrări de bunuri și servicii derulate cu firme de stat au ajutat, de asemenea. Companiile rămân însă cu datorii totale importante.

CFR-urile, primul an de profit

În 2014, toate CFR-urile și-au îmbunătățit mult rezultatul financiar. Până atunci numai partea de infrastructură reușise să genereze an de an un câștig oarecare.

CFR Călători a reușit să înregistreze un câștig de 69 de milioane de lei, după o pierdere de peste 400 de milioane, în 2013, și un rezultat dezastruos, în 2012 - pierderi de un miliard de lei. Compania nu mai avusese profit din 2011. În 2014, numărul de angajați a scăzut cu doar 500, la 13.200, dar politica de prețuri și ieșirea din cursă a unui competitor important (Regiotrans, căruia i-a fost retrasă licența de funcționare), a permis companiei să înregistreze câștig.

Un rezultat mai prost a fost obținut anul trecut, suprinzător, tocmai de CFR SA, companie care reușise să realizeze câștiguri în anii anteriori. Practic, profitul din 2014 a fost doar o zecime din cel din 2013.

CFR Marfă a fost la un pas de profit realizând anul trecut un minus de numai 27 de milioane de lei, după pierderi de 260 de milioane de lei anul anterior, și pierderi succesive importante, în ultimii cinci ani. Restructurările au fost doar una din cheile îmbunătățirii rezultatului. CFR Marfă a disponibilizat peste 1.000 de angajați în 2014. Însă, secretul scăderii pierderilor a fost continuarea unuia dintre cele mai bănoase contracte, cel de transport cărbune pentru Complexul Energetic Oltenia prin ieșirea din cursă a unui competitor important. Astfel, anterior, Gruia Stoica, patronul GFR, principalul competitor al CFR Marfă, fusese trimis în arest. Motivul? Acesta încercase să afle date confidențiale care să îi permită câștigarea contractului cu CE Oltenia. Datoriile totale ale CFR Marfă rămân însă la un nivel important: 1,5 miliarde de lei.

Totodată, una din companiile din transport care continuă să înregistreze pierderi este Tarom: un minus de 100 de milioane de lei în 2014.

Poșta Română, salvată de cardul de sănătate

O companie căpușată ani la rând de contracte oneroase, anchetate acum de DNA, Poșta Română, a reușit, la rândul său, să treacă pe profit în 2014: 22 de milioane de lei, după o pierdere de 29 de milioane de lei în 2013. Cheia au fost contractele martie 2014, compania câștiga un contract-cadru pe patru ani cu ANAF pentru furnizarea de servicii. Spre toamnă, a obținut și contractul de distribuire a cardurilor de sănătate.

Oltchim, doar profit operațional

Combinatul de la Vâlcea este poate cel mai notoriu caz de companie de stat căpușată și adușă practic în pragul falimentului. În 2014, pierderile au fost de 460 de milioane de lei, dar Oltchim a reușit să crească lună de lună profitul operațional. În planul de restructurare compania a șters recent datorii contabile în valoare de 2,35 de miliarde de lei, iar în primul semestru din 2015 a realizat pierderi de numai 9 milioane de lei.

Complexurile energetice, la polul negativ

Succesul din transporturi și comunicații nu a putut fi replicat de stat și la companiile-problemă din energie. Astfel, Compania Națională a Huilei rămâne în topul datornicilor către bugetul de stat, în ciuda reducerii datoriilor și a pierderilor în 2014 față de 2013. Datoriile companiei rămân în continuare la peste un miliard de euro (4,87 mld. lei), din care peste 500 milioane de euro către fondul de pensii. Compania nu a mai avut profit de cel puţin şase ani. În urma recomandărilor experţilor FMI privind deficitul bugetar, Combinatul Energetic Hunedoara a preluat, la sfârşitul anului trecut, o parte a datoriei CNH. Și CE Oltenia a avut un 2014 foarte slab, în comparație cu 2013. Pierderile din 2014 s-au apropiat de 700 de milioane de lei. Un episod controversat a avut loc în 2014 în legătură cu neparticiparea la o licitaţie pentru cărbuni, organizată de statul sârb. Ulterior, compania ar fi vândut cărbuni către un SRL care a câştigat licitaţia respectivă. Cazul a fost sesizat DIICOT. Singurul exemplu de succes în domeniul energetic rămâne Hidroelectrica, care a reușit o creștere de profit de la 718 milioane de lei la 941 de milioane de lei, și reducerea datoriilor la jumătate.