Imagini apocaliptice în Dobrogea. Cum a dispărut un lac de 850 de hectare

Imagini apocaliptice în Dobrogea. Cum a dispărut un lac de 850 de hectare

Lacul Nuntași, din nordul județului Constanța, aflat la doi pași de cetatea Histria, cunoscut pentru nămolul său cu proprietăți curative, a secat în mai puțin de două luni din cauza secetei dar și a opturării canalelor de legătură cu alte lacuri.

Autoritățile din județul Constanța au intrat în alertă după ce primăria comunei Istria a notificat Prefectura cu privire la secarea aproape în totalitate a lacului Nuntași. Din cele 851 de hectare, cât are lacul Nuntași, peste 95% din luciul apei a secat. Lacul era renumit pentru nămolul sapropelic cu proprietăți terapeutice, asemănător celui de la Techirghiol, pe vremuri existând în zonă chiar și o ministațiune, unde turiști din țară și din străinătate veneau la băi.

Lacul Nuntași, ca și lacurile din apropiere, Sinoe și Histria, este în administrarea Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD). Atât primăria cât și fermierii din zonă avertizaseră, încă la începutul lunii iuli, că lacul Nuntași seacă dacă nu se iau măsuri. Reprezentanții ARBDD ar fi venit, au văzut situația și au plecat, spunând că nu au oameni și utilaje pentru decolmatarea canalelor de legătură.

Prefectul de Constanța, George Niculescu, s-a deplasat, marți, împreună cu directorul Apelor Române Dobrogea Litoral, Bogdan Bola, pe teren, la Nuntași. „Fenomenul extrem a avut ca factor și diferența de nivel dintre lacul Nuntași și lacul Histria. Mergând pe teren, am observat că au fost dezafectate stavilele pe canalul de legătură dintre cele două lacuri care permiteau reglarea/controlarea nivelului dintre ele”, a declarat Bogdan Bola.

Fenomenul de secare s-a mai manifestat, parțial, și în anii trecuți, însă este pentru prima dată când lacul Nuntași a secat complet. Bogdan Bola susține că „fauna și flora din zonă au fost afectate în mare parte, însă prin măsurile pe care le-am putea întreprinde ne vor permite să sprijinim refacerea ecosistemului”. Condițiile climatice semiaride determină o evaporație mai ridicată, care, asociate cu lipsa unui aport subteran de apă dulce, a dus la acumularea de săruri, cu calități balneo-terapeutice. „De aici și culoarea albă a solului”, explică Bola.

Ne puteți urmări și pe Google News