Actuala conducere politică de la Chișinău a dezvoltat un anume tip de imunitate față de războiul hibrid al Moscovei, spune Igor Grosu, președinte al Parlamentului Republicii Moldova. El crede că rezolvarea problemelor din Transnistria și Găgăuzia vor dura mult timp, dar vor fi rezolvate.

Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a vorbit despre provocările politice provocate de Putin și despre situația din Transnistria și Găgăuzia. El consideră că socialiștii și comuniștii moldoveni au fost abandonați de Kremlin în favoarea lui Ilan Șor, dar că aceștia nu au curajul să-și recunoască vulnerabilitatea.

Comuniștii din Republica Moldova, abandonați de Putin?

„Socialiștii sunt în pană de idei. Rugămintea mea sau recomandarea mea către ei: Primul lucru, știți, atunci când vrei să rezolvi o problemă sau te tratezi de o boală, încearcă să stabilești concret și corect care este diagnoza.

Ei măcar nu au avut nici până acum curajul, cu toate plecările astea de la ei, cu toate cumpărările deputaților din fracțiunea lor, măcar să recunoască public și să spună: domnule, asta se întâmplă cu girul sau cu aprobarea Kremlinului, pe banii murdari ai unor hoți!”, a declarat Igor Grosu, la Moldova 1.

„Nici asta nu au avut curajul să spună. Și ei nu o să spună lucrul acesta, e decizia lor - vor să facă parte, să facă istorie, să contribuie într-adevăr la integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Că fiecare are loc de a se manifesta în acest domeniu. Sau se complac, sau încearcă să promoveze acest narativ.

Până la urmă, un fel de strategie a struțului când îi întrebi direct: cum apreciați ceea ce face Federația Rusă în Ucraina? Și fug de răspuns chemând la pace, dialog. Numai nu dă un calificativ - este aceasta invazie, este ăsta genocid împotriva unui popor? Iată, asta vorbește despre slăbiciune și lipsa de curaj de a puncta lucrurile foarte clar”, a adăugat președintele Parlamentului de la Chișinău.

Chișinăul are acum imunitate la amenințările hibride, spune Grosu

„Spuneam că și în 2024 o să continue aceste amenințări de tip hibrid. Eu cred că dacă o luăm din 2022-2023, noi deja avem un fel de imunitate. Atunci când spun imunitate, am în vedere și funcționari și instituții de forță mai pregătite, mai antrenate, mai curajoase în ceea ce trebuie să facă. Am căpătat o încredere a prietenilor noștri europeni.

Acum, că am deschis negocierile, eu zic, vorbind în termeni fotbalistici, suntem în altă ligă, suntem tratați cu mai mult respect și o să fim ajutați, cred eu, am convingerea mai mult. Inclusiv pentru a face față acestor amenințări, surprize, care bănuiesc eu că o să fie. Dar noi suntem gata și pentru aceste surprize”, s-a declarat încrezător Igor Grosu.

„Noi am spus dintotdeauna că ne dorim și am reușit să păstrăm calmul și liniștea în Republica Moldova. Și când spun lucrul ăsta, mă refer la ambele maluri. Nu am susținut niciodată abordări de genul: acum e momentul, hai, repede, să soluționăm conflictul transnistrean. Repede nu există! Repede înseamnă escaladare, înseamnă conflict, sau noi asta nu ne dorim”, a mai spus liderul legislativului moldovean.

Rezolvarea conflictului din Transnistria, în context european

„Noi le-am transmis tuturor, și celor din stânga Nistrului, și mediatorilor. Noi suntem parteneri predictibili. Noi ne ținem de cuvânt.

Noi ne dorim ca procesul de integrare europeană să ne ajute la soluționarea conflictului transnistrean și acest proces o să ne ajute, pentru că lumea vede diferența, lumea chiar dacă este acolo multă propagandă rusească, pe malul stâng, oamenii oricum urmăresc evenimentele de la Chișinău, din Europa, din Rusia, din Ucraina.

Și oamenii își fac concluziile lor, chiar dacă nu vociferează public, în acțiuni publice și așa mai departe. De aceea noi prin toate politicile noastre o să avem grijă de cetățenii noștri din stânga Nistrului. Acolo unde am spus clar că formatul 5+2 nu poate fi pus pe masă și reabilitat. Noi suntem consecvenți și o spunem asta și mediatorilor OSCE-ului și altor actori în proces”, a mai spus Grosu în interviu.

Grosu: Transnistria va primi energie din partea Chișinăului, dacă Rusia va sista furnizarea

„Eu cred că toate argumentele și procesul de negociere o să grăbească apropierea deznodământului, în sensul bun al cuvântului. Mesajele noastre către malul stâng sunt foarte clare.

În situația în care aceste resurse energetice nu vor mai veni, dar trebuie să fim pregătiți și noi suntem pregătiți. Cei de acolo trebuie să înțeleagă că odată și odată vor trebui să plătească pentru gazele naturale, să respecte toate regulile jocului pieței unice europene.

Dar, în primul rând, să respecte drepturile omului, drepturile și libertățile omului. Noi nu o să tolerăm oameni arestați, oameni reținuți, detenții ilegale și așa mai departe. Acestea nu sunt valori europene.

Astea nu-s valorile noastre și ei lucrul ăsta trebuie să îl înțeleagă. Și eu cred că ei îl înțeleg. Chiar și acele încercări de a se victimiza precum că Chișinăul a modificat anul ăsta Codul penal, prin care s-a introdus, într-un final, în Codul penal o mențiune, un articol care vizează separatismul. Ei merg pe la diferiți mediatori și se plâng”, mai spune Igor Grosu.

Ipocrizia separatiștilor din Transnistria

„Știți care e paradoxul? Când e vorba de venit la zile de naștere sau la cumpărături la Chișinău, nu-i deranjează prevederea asta din Codul penal. De aceea lăsăm victimizările.

Cu cei care o să fie parteneri și interlocutori care o să se țină de angajamente noi o să fim predictibili, noi o să găsim soluții împreună. Evident, partenerii occidentali o să ne ajute, o să ne ofere și experiența lor. Acum e momentul nostru!”, a punctat președintele Parlamentului.

„Știți, toată încercarea asta și mă uit și la opoziție, că, domnule, niciun fel de integrare europeană până nu vom soluționa conflictul transnistrean, până nu facem aia. Astea sunt două vehicule, două procese cu viteze diferite.

Integrarea europeană trebuie să fie și eu o văd ca o locomotivă, ca un proces care catalizează și impulsionează funcționarea altor probleme pe care noi le avem: că e reintegrarea țării, că e reforma justiției, că e reforma în domeniul agriculturii, că e reforma în domeniul asistenței sociale - toate trebuie să fie catalizate de procesul de integrare europeană.

Nu accept, nu sunt de acord cu abordarea: punem pe pauză asta până nu rezolvăm asta. Sunt toate interdependente. Da, sunt costuri financiare pe care trebuie să ni le asumăm. Și asta trebuie pregătit. Bunăoară, dacă vorbim de dimensiunea socială, dacă vorbim de utilizarea sau evacuarea munițiilor. Deci, sunt niște costuri de care trebuie să ne pregătim, trebuie să le estimăm și trebuie să căutăm resurse, inclusiv din exterior, pentru că pentru bugetul Republicii Moldova va fi o povară foarte mare”, a recunoscut Igor Grosu.

Manevrele lui Putin în politica de la Chișinău

Președintele Parlamentului moldovean a comentat și situația dosarelor penale deschise pentru persoanele prin intermediul cărora Vladimir Putin a încercat să destabilizeze Republica Moldova.

„Nu putem vorbi despre acțiuni la limita legii. După mine, noi am acționat corect, noi am acționat pentru că aceste grupări criminale, organizate cu suport dovedit clar din partea Federației Ruse, au avut un singur scop: să compromită procesul electoral. Și atunci când serviciul nostru, al tuturor, al țării, de informații și securitate prezintă un raport pe care l-am văzut toți.

Noi am fost șocați mai devreme decât am primit șocul ăsta că am văzut toate detaliile acolo, după care a fost făcut public pentru toată lumea. Statul este obligat să intervină pentru a nu permite acestor criminali să compromită procesul electoral. Deci ăsta e scopul, ăsta a fost scopul Federației Ruse. Noi am intervenit punctual. Unde a trebuit să amendăm Codul electoral, am amendat. Am primit și comentariile Comisiei de la Veneția”, a mai spus Igor Grosu.

Grosu: E important ca nimeni, pe viitor, să nu încerce să cumpere alegătorii

„Da, este primul pas. Este primul precedent, ca să zic așa, în Republica Moldova. Dar eu tare mi-aș fi dorit ca astfel de acțiuni curajoase să le fi făcut predecesorii noștri. Ca noi astăzi să nu ajungem în această situație. Noi ne-am asumat această decizie politică.

Eu consider că este o decizie corectă atunci când în joc este securitatea statului, funcționalitatea instituțiilor statului. Și în cazul dat, era vorba de alegeri locale, primari, consilii raionale. Să admiți că o astfel de grupare cu bani murdari, pur și simplu, să vină să-ți cumpere masiv alegătorii și voturile, și mandatele, a trebuit de intervenit dur.

Dovezi, probe sunt multe. Înțeleg că o parte din ele deja au fost incluse sau sunt parte a dosarelor deschise de Procuratură. Așteptăm ca aceste dosare să ajungă în instanță, să fie luate decizii de către instanțele noastre, ca nimeni pe viitor să nu încerce, să nu se gândească să atenteze la cel mai important exercițiu democratic - alegerile”, a încheiat subiectul liderul legislativului.

Situația din Autonomia Găgăuză

Igor Grosu consideră că războiul hibrid al Rusiei a avut succes în Autonomia Găgăuză. „Acolo, din păcate, a reușit. Ceea ce au reușit ei în această unitate teritorial-administrativă în alegerile locale au încercat să extrapoleze, să aplice la nivelul întregii țări. Ei asta au încercat să facă.

Prin acțiunile noastre - dar când vorbesc ale noastre, ale statului - am oprit acest lucru. Sigur, este decizia cetățenilor din UTA Găgăuzia”, spune acesta.

„Ceea ce le doresc eu colegilor de acolo, urmărim și noi cu atenție declarațiile și discuțiile care au loc acolo, le-am spus-o și le repet: mai mult curaj în a recunoaște care au fost greșelile și la ce poate duce atunci când tolerezi sau te gândești, domnule, lasă-i să ieie ei sutele celea de lei, lasă să voteze.

Să ia banii și să voteze cum trebuie. Asta e o cale spre profanare, de profanare a însuși acestui exercițiu. Și acum ei trebuie să recunoască consecințele”.

Grosu: Conducerile de la Chișinău și Comrat „trebuie să recunoască gafele”

Președintele Parlamentului de la Chișinău consideră că decizia luată de Adunarea Populară din Găgăuzia, care s-a retras din Comisia Interparlamentară, care era o platformă de dialog Chișinău-Comrat, este regretabilă.

„Noi am văzut această decizie. Ea este regretabilă. Înainte de asta au fost la Chișinău o parte din ei, membrii acestei comisii, și am avut o discuție foarte sinceră. Eu le-am spus direct: Colegi, eu am să fiu direct. Nu avem timp pentru aluzii și introduceri siropoase.

Le-am spus foarte clar, nu poți să construiești, să faci politică în această unitate autonomă, toți fiind într-o competiție cu două obiective. Primul obiectiv. Cine este mai fidel Kremlinului și mai îndrăgostit de Kremlin și cine mai tare critică Chișinăul. Pe aceste două linii de comunicare nu poți să construiești o societate rezilientă, comună, în care și cetățenii noștri din Găgăuzia să se simtă integrați.

Trebuie să recunoască gafele. Le-am spus că eu sunt deschis pentru dialog în continuare. O să fie un dialog pragmatic. Că au încercat să se victimizeze pe baza discuției cu TVA-ul. Le-am spus foarte sincer și foarte franc: Tratați acest gest ca o discriminare pozitivă de care ați beneficiat de zeci de ani. De vreo 15 ani au beneficiat”, spune politicianul.

Fără tratamente discriminatorii

„Și este corect așa cum alte raioane pun problema, dar de ce într-o unitate teritorial-administrativă trebuie să fie un tip de tratament, și în altele, nu? UTAG Cahul, UTAG Cimișlia, UTAG Leova. Dar ce ne desparte? Nu ne desparte nimic, nu este nicio diferență dintre aceste unități teritorial-administrative.

Condițiile trebuie să fie egale pentru toți, pentru toate autoritățile publice locale de nivelul întâi, nivelul doi. Trebuie să fie același tratament, corect, egal și șanse egale pentru fiecare de a se dezvolta și de a crea condiții bune pentru cetățeni în fiecare unitate teritorial-administrativă.

Noi o să continuăm dialogul. Acolo sunt și deputați, și primari, și consilieri, și lideri de opinie, intelectuali, oameni de afaceri care înțeleg problema. Problema nu-i de azi. Ea nu-i de anul trecut sau din 2019. Problema se trage de zeci de ani de zile. Aceasta a fost greșeala și gafa guvernărilor de la centru, pentru că au abordat un anumit tip de comportament și de tratament față de această unitate teritorial-administrativă.

Noi trebuie să-i ajutăm, trebuie să le creăm condiții să-și pună în valoare limba, tradițiile, să-i ajutăm să învețe limba română, ca să se poată integra. Deci sunt lucruri care în timp o să dureze pentru că aceleași investiții în educație dau roade nu imediat, dar în timp. Trebuie să ne înarmăm cu răbdare, dar cel mai bun lucru e să fim consecvenți și să facem lucrurile încet, dar sigur”.