Ignatul porcului, obiceiuri, tradiții și superstiții din moşi strămoşi. Ce nu avem voie să facem

Ignat. sursa: Arhiva EVZ

Ignatul porcului este pe data de 20 decembrie, iar românii sunt familiarizați cu acest obicei transmis de generații. În religia creștin-ortodoxă, în această zi se sărbătorește și Sfântul Mucenic Ignatie Teoforul.

Ignatul porcului, un simbol al divinității întunericului

În tradiția vechilor daci, porcul era sacrificat ca un simbol al divinității întunericului, care diminua puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului, solstițiul de iarnă. Pentru a sprijini Soarele, oamenii recurgeau la sacrificarea porcilor. Se spune că în noaptea de Ignat, porcii au vise legate de soarta lor. În anumite regiuni, porcul este tăiat chiar în ajunul Crăciunului.

Tăierea porcului reprezintă o ocazie de a reuni familia, deoarece de obicei participă toți membrii acesteia, iar pentru copii este un moment plin de bucurie și distracție. Cu o seară înainte, oamenii se pregătesc temeinic ascuțind cuțitele, adunând paiele pentru pârlit, precum și vasele mari pentru carne.

Doar bărbații sunt responsabili cu sacrificarea porcului

Bărbații sunt responsabili de sacrificarea porcului, iar tradiția spune ca cel care taie porcul să fie o persoană curată, care înainte de acest act trebuie să meargă la biserică pentru a se spovedi, părintele iertându-i astfel și păcatul uciderii porcului. Femeile își încep rolul atunci când carnea de porc ajunge pe masa din bucătărie și vor începe pregătitul cârnaților, caltaboșilor și pomana porcului.

Tradiții și obiceiuri de Ignat 2024. Ce nu ai voie să faci, sub nicio formă, în această zi Ce să nu faci de Ignat în 2024. Tăierea porcului pe data de 20 decembrie este un obicei implementat chiar pe vremea dacilor.

Ignatul porcului, un simbol al divinității întunericului. Sursa foto: Arhiva EVZ

Ziua de Ignatul porcului e plină de tradiții și suprestiții

În tradiția românească, Ignatul porcului este însoțit de diverse obiceiuri și superstiții. În ajunul acestei zile, se fierbe grâu, iar capul familiei îl tămâiază și îl binecuvântează. Toți membrii familiei consumă din acest grâu fiert, iar restul este oferit păsărilor din curte.

În seara de Ignat, se folosește un dovleac, căruia i se taie coada și se păstrează, deoarece se crede că este eficient ca leac pentru bubele dulci la copii. Se spune că în această noapte, vrăjitoarele umblă pentru a fura belșugul casei, motiv pentru care se presară mei și sare în jurul casei, hambarelor și curții.

Tradiția mai spune că ficatul porcului este benefic în tratarea anemiei și stimularea poftei de mâncare. Părul de porc este folosit pentru a afuma copiii deochiați. Este folosit și pentru a afuma adăposturile animalelor.

Sursa foto: Facebook

Ce nu avem voie să facem de Ignatul porcului

Conform tradiției, în ziua de Ignat nu este permisă nicio altă muncă, ziua aceasta este dedicată exclusiv tăierii, sortării și preparării specialităților din carne de porc. Singura activitate acceptată în această zi este tăierea porcului.

Se crede că oricare alte munci, cum ar fi măturatul curții, spălatul rufelor, cusutul, torsul lânii, atrăgea pedeapsa pentru cei care încalcă regulile legate de sărbătoare.

Între Ignat și Crăciun, femeile nu au voie să toarcă. În schimb trebuie să piseze grâul pentru a avea provizii până la Crăciun. Din acest grâu se prepară un fel de turte, cunoscute sub denumirea de „cârpele Domnului Hristos”, care sunt îndulcite cu miere și presărate cu nucă măcinată, și se mănâncă în ajunul Crăciunului.