Victor Ciutacu. Sursa foto: Arhiva EVZ De-a lungul istoriei recente, iubitorii fotbalului așteptau începerea Campionatului Mondial de Fotbal ca pe o mană cerească. La fel și sponsorii multinaționali, care se înghesuiau la expunere maximă și beneficii financiare pe măsură.
Până și nevestele se obișnuiseră cu ideea că, o dată la patru ani, soții lor sunt aproape inabordabili și profund nefolositori în gospodărie. Asta până când omenirea a luat-o hotărât spre epoca luminosului progresism, în fapt o revărsare mondială a urii tuturor la adresa oricui iese din linie.
Apogeul a fost atins acum, în preajma și, mai ales, după debutul competiției atipice din Qatar. Când, subit, vocile stridente (și, din păcate, influente) ale omenirii au avut o sumedenie de revelații concomitente, de la faptul că-n emirat sunt musulmani, că la clădirea unui întreg oraș s-a muncit cu săraci trăitori în condiții de Ev Mediu, că nu se dă bere la liber, că-i cam cald și că arabii nu-s chiar campionii mondiali ai respectării drepturilor omului.
Lucruri găsibile pe internet fără fii nevoit să faci vreo anchetă jurnalistică sau judiciară de proporții, la fel de valabile și înainte de anunțarea organizatorului competiției, și în timpul scurs de atunci. Dar trei sunt, de fapt, păcatele capitale ale qatarezilor, adevăratele motive ale revărsării isterice de acuzații. Au câștigat organizarea în detrimentul americanilor, au gaze multe și nu prea vor să lase la preț și, în plus, societatea lor extrem de conservatoare nu înghite (și pedepsește prin lege) exhibările publice ale deraiaților sexual. Deci linia de comunicare oficială e că au luat Cupa Mondială prin corupție (fix ca toți dinaintea lor) și că persecută homosexualii. Despre gaze se tace filosofic și profitabil.
Printre cei mai vehemenți, în afara țărilor nordice, paradisuri ale libertinajului sexual și campioane ale propagandei LGBT, s-au găsit să fie nemții. Care, ștergându-și trecutul încărcat ca nație războinică și deloc tolerantă, și-au dat seama că nu pot juca fotbal fără banderole curcubeu. Odată amenințați cu sancțiuni, au simțit nevoia să producă un gest de frondă, pozându-se înaintea meciului cu japonezii cu mâinile la gură.
Vezi doamne protestând împotriva cenzurii. Și i-a pedepsit fix fotbalul, capitol la care se presupune (cam abuziv în ultima vreme) că ar excela. Ani de zile, propaganda ne-a prezentat Germania ca pe marele succes economic și social fiindcă regulile sunt sfinte. Iar umilința fotbalistică din meciul cu Japonia vine și ca urmare a faptului că nemții, în loc să se ocupe cu fotbalul, au micționat cu presiune pe reguli, ale altora, în speță ale qatarezilor.
OK, ești fătălău și vrei să ieși cu gagicul de mână pe stradă, să te mozolești cu el la film? Perfect, ai măcar o sută de țări în lume unde poți s-o faci fără să încalci legea. Nu și în Qatar, unde prezența ta nu e obligatorie. Dacă, totuși, vrei să mergi în Qatar, te abții până ajungi pe cameră cu partenerul tău, acolo unde nu te deranjează nimeni. Vrei să torni bere-n tine ca apucatul în orice spațiu public? Te duci la întins Oktoberfest sau aștepți să se reia Bundesliga. Și încarci în piață sau pe stadion cât bea boul apă. Ori intri într-un bar/hotel din Doha unde se consumă alcool (sunt destule), comanzi cât vrei, scoți bănișorii (mulți) din buzunar și ești împărat.
Nu e nimeni obligat, la el în țară, în legea lui, să te adape pe tine pe stadion. Iar contractul comercial Budweiser-FIFA nu te privește pe matale, ci e fix treaba părților contractante. Dacă ești demnitar (ca ministrul lor de externe) și vii la meciul țării tale în Qatar în plin scandal al banderolelor curcubeu, stai la tribuna oficială alături de emirul-gazdă și, dacă ai obraz și bună-creștere, îi respecți sensibilitățile. Nu îți ridiculizezi gazda punându-ți ostentativ zdreanța aia curcubeu pe mâinile șuncoase. Se cheamă sfidare și, ghinion, vei primi, într-un fel sau altul, nota de plată. Eventual la prima factură de import al gazelor lichefiate, pentru care a venit târâș șa Doha cancelarul german Scholz. Fără să pară extrem de preocupat de drepturile omului și de libertățile sexuale.
P.S. Ați auzit de vreun protest, al oricărei delegații, față de condițiile de cazare, de joc sau de infrastructură? Nu, pentru că totul e impecabil...
Recomandările noastre
