La mai bine de 130 de ani de la comiterea seriei de crime atribuite unui personaj misterios, pe care literatura l-a botezat Jack Spintecătorul, încă mai există controverse legate de identitatea acestuia.

Un recent studiu, care a văzut lumina tiparului în revista „Journal of Forensic Sciences”, e susținută ipoteza potrivit căreia oribilul criminal ar fi fost un polonez și că în viața de zi cu zi el era frizer.

Însă, imediat după publicarea textului, au apărut voci care contestă teoria, mergând pe ideea că metoda de cercetare, folosită de un istoric și de un genetician, nu e are toate calitățile unei modalități științifice, arată portalul www.descopera.ro.

Așa cum se știe, crimele au avut loc în Londra, între 31 august și 9 noiembrie 1888, cinci femei fiind ucise atunci - Mary Ann Nichols, Annie Chapman, Elizabeth Stride, Catherine Eddowes şi Mary Jane Kelly.

Deși ample la vremea respectivă, cercetările poliției nu au scos la iveală făptuitorul și, în consecință, nimeni nu a fost condamnat.

Povestea capătă noi valențe, la fel de ciudate, până în zilele noastre. Una dintre victimele Spintecătorului, Catherine Eddowes, ar fi avut un șal lung care e găsit lângă cadavru.

Unul dintre cei care vin imediat la locul faptei e sergentul Amos Simpson. Legenda spune că el a luat șalul, din mătase, lung de aproape doi metri și jumătate, și l-a păstrat.

Șalul a fost moștenit din generație în generație de familia sergentului, iar în 2007 e cumpărat de un om de afaceri. La rândul rău, îl pune la dispoziția lui Jari Louhelainen, specialist în biologie moleculară la Universitatea „John Moores” din Marea Britanie.

El și cu David Miller, expert în reproducere şi lichid seminal în cadrul Universității din Leeds, au trecut la cercetarea șalului.

Materialul genetic prelevat de pe șal conduce spre ipoteza unui bărbat cu păr castaniu și ochi căprui. Semnificativ e că un frizer polonez, care în 1888 avea 23 de ani, a fost între suspeții poliției și avea aceste trăsături.

Numai că lucrurile sunt mai complicate decâ par. În primul rând, nu se explică ce căuta sergentul Amos Simpson la locul crimei, pentru că zona lui de patrulare era în cu totul altă parte a Londrei. Asta a arătat, cu mult timp în urmă, scriitorul și istoricul Paul Begg, care a scirs mai multe cărți despre seria crimelor.

Ca atare, se pune în discuție chiar și proveniența șalului. Să fi aparținut cu adevărat victimei?

Cât privește metoda de cercetare a șalului, aceasta e contestată de Turi King, specialist în genetică şi arheologe la Universitatea din Leicester.

„La o rezoluţie scăzută, ar putea fi mii şi mii de oameni care împărtăşesc tipurile de ADN mitocondrial pe care ei le-au găsit.

Faptul că este o potrivire cu o rudă, care poate a respirat sau nu pe şal, statistic nu este o dovadă puternică”, conchide expertul.