Deşi este destul de riscantă, piaţa bursieră poate aduce câştiguri bunicele pentru persoanele dispuse să investească. Pentru cei care vor siguranţă, banca este locul indicat.

În ultimul an, cea mai bună mişcare pentru cineva care a avut o minimă sumă de 5.000 de euro a fost să o depună la una dintre băncile de pe piaţă. Aceasta a fost soluţia cea mai sigură. Dar, pentru cei cu ceva apetit pentru risc, există şi Bursa. „Una dintre alternativele de economisire este depozitul bancar, un instrument care aduce deponentului câteva avantaje importante. Primul dintre acestea se referă la randamentul banilor constituiţi”, ne-a declarat Roxana Halmăgeanu, şef serviciu Dezvoltare Produse Piraeus Bank.

Potrivit acesteia, dobânzile plătite de bănci pentru depozite sunt în continuare importante - atât cele în euro, cât şi cele în lei, asigură bonificaţii care depăşesc inflaţia - chiar dacă în ultima vreme am putut sesiza un trend descrescător.

„Dacă deponentul alege un depozit cu dobândă fixă pe o perioadă mai lungă, poate fi sigur că va obţine un randament maxim pentru economiile sale fără să-şi asume riscuri şi fără să plătească impozit pe bonificaţia oferită de ban că”, ne-a spus oficialul bancar.

Dobânzi de mii de lei pentru depozite de zeci de mii lei

Cei care dispun de 5.000 de euro şi aleg depozitul bancar au un câştig mult mai mare dacă optează pentru cele în lei. Spre exemplu, la ING Bank, pentru un depozit de 21.000 lei (echivalentul a 5.000 de euro), dobânda pe an este de 9,5%. După un calcul, suma din contul dumneavoastră ar ajunge la aproximativ 23.000 lei.

Bancpost are o ofertă specială, astfel că pentru lei depozitul are o dobândă de 12,5%. Aceste dobânzi sunt relativ mici, dar normale, în comparaţie cu cele care erau la începutul anului, spun bancherii. Atât în ultimul trimestru din anul trecut, cât şi în primul din anul curent, băncile practicau dobânzi de până la 17% în goana după lichiditate. Pentru cei care vor o dobândă ceva mai mare, dar pe acelaşi termen de un an, pot apela la depozitele de o lună sau trei luni. La Piraeus Bank, un depozit pe trei luni vă poate aduce la această sumă o dobândă de 600 lei, în timp ce pe 12 luni ea se ridică la peste 2.350 de lei.

Risc şi câştig la Bursă

Deşi preţurile acţiunilor listate la Bursă au crescut destul de mult în trimestrul II, nu trebuie să uităm că această criză nu s-a încheiat încă. Prin urmare, Bursa va prezenta evoluţii oscilante şi pe viitor. „Strategia de bază pentru investiţiile la Bursă, cel puţin până la primele semne de revenire a economiilor, rămâne prudentă. Investitorii care, în cursul anului trecut, au neglijat acest principiu, au avut pierderi de până la 80-90% în portofolii”, ne-a declarat Răzvan Paşol, director general SSIF Intercapital Invest.

Acesta spune că investitorii pe termen lung, de cel puţin doi ani, pot acumula acţiuni până la un procent maxim de 20-30% din economiile disponibile. Cu toate creşterile din ultimele luni, preţurile acţiunilor rămân scăzute şi tentante pentru investiţii pe termen lung.

Doar o parte din bani trebuie investiţi

„Totuşi, nu exageraţi şi nu plasaţi toţi banii în acţiuni în aceste perioade. Procentul poate fi majorat dacă semnalele din economie devin încurajatoare, însă nu mai devreme”, ne-a mai spus şeful Intercapital Invest.

Pe de altă parte, el consideră că investitorii pe termene mai scurte (de la câteva zile la câteva luni) ar trebui să urmărească tendinţele intermediare ale Bursei, speculând atât perioadele de creştere (aşa cum au fost cele din martieiunie), cât şi pe cele de scădere, prin poziţii short („cred că în viitorul apropiat ne pregătim pentru noi scăderi”).

„Ca ţinte de investiţii, recomand acţiunile cele mai importante de la cota Bursei de Valori, pentru a reduce volatilitatea şi riscul de lichiditate. Banii care nu sunt plasaţi în acţiuni vor fi păstraţi în instrumente lichide de tipul depozitelor bancare sau fondurilor monetare şi de obligaţiuni”, a mai recomandat Răzvan Paşol.

INVESTIŢIE FĂRĂ PREA MULT EFORT

Trecerea terenurilor agricole din extravilan în intravilan, reţetă garantată

Cu 5.000 de euro se poate achiziţiona un teren agricol în extravilan, situat în apropierea unei localităţi, suprafaţă ce poate fi trecută în intravilan.

Reţeta este veche şi s-a dovedit foarte profitabilă în special în 2007, când profiturile ajungeau la 50-70%. Rezultate pozitive ar putea avea şi acum, doar că vânzarea cu adevărat profitabilă va fi după trecerea crizei. „Cel mai bine e ca investitorul să achiziţioneze un teren agricol în apropierea unor căi de co municare şi cu acces relativ uşor la utilităţi”, explică analistul imobiliar Radu Zilişteanu.

O variantă ar fi şi plasarea în apropierea unui oraş cu un proiect pentru accesarea unor bani europeni. După achiziţie, metoda e simplă: terenul utilat este parcelat şi comercializat celor care doresc să-şi construiască o locuinţă.

O altă variantă este revânzarea, fără îmbunătăţiri, investitorilor străini interesaţi de proiecte în agricultură. Agenţii imobiliari spun că suma de 5.000 de euro ajunge pentru cumpărarea a maximum două hectare. Trebuie să ţinem cont, însă, de faptul că majoritatea parcelelor bine plasate au preţuri de la 0,5-1 euro/mp.

AFACERI DE MILIARDE DE DOLARI

Cum îşi cresc averile bogaţii lumii

Ana Bâtcă

Cei care privesc viaţa de pe iahturi sau proprietăţi luxoase, bogaţii lumii, au fost grav loviţi de criza financiară, care le-a spulberat o mare parte din miliardele de dolari acumulate. În ciuda acestui fapt, majoritatea şi-au păstrat optimismul şi încearcă să se adapteze condiţiilor de piaţă, în aşteptarea unor vremuri mai bune.

Dinu Patriciu, singurul român prezent în Topul Forbes al miliardarilor, publicat în martie, spune că, deocamdată, nu mai este interesat de afacerile cu petrol, ci de investiţiile în energia regenerabilă. El deţine acţiuni la o companie engleză de folii solare, dar şi la un producător olandez de turbine eoliene. Patriciu, care a cumpărat recent două fonduri de investiţii cu proprietăţi imobiliare de 1,1 miliarde de euro în Germania, a spus că, dacă obţine 100 de milioane de euro din chirii în Germania, ar putea investi până la un miliard de euro în sectorul imobiliar local.

Pentru unii, criza nu e o mare provocare

Warren Buffett, cel de-al doilea pe lista avuţilor lumii, a pierdut nu mai puţin de 25 de miliarde de dolari într-un singur an, ajungând la 37 de miliarde de dolari. Proprietarul fondului de investiţii Berkshire Hathaway nu s-a pierdut cu firea şi a ieşit „la cumpărături”. El a achiziţionat acţiuni de 3 miliarde de dolari la General Electric, după care a dat 2,6 miliarde de dolari pentru 3% din grupul de reasigurare elveţian Swiss Re. În ianuarie, Buffett a cumpărat acţiuni Goldman Sachs în valoare de 5 miliarde de dolari. Dacă le-ar vinde astăzi, profitul său ar fi de un miliard de dolari.

Magnatului oţelului Lakshmi Mittal, cu o avere de peste 19 miliarde de dolari, nu i-a dispărut simţul umorului nici după ce, din cauza crizei, a rămas fără 26 de miliarde de dolari, din cauza ieftinirii oţelului. „Cred că cea mai mare criză sau provocare cu care m-am confruntat a fost atunci când am părăsit India”, a afirmat Mittal, referindu- se la plecarea sa în Indonezia cu aproape 30 de ani în urmă, relatează „The Economic Times”. El a fost printre primii oameni de afaceri care a implementat măsuri urgente de reducere a costurilor.

Bill Gates, cel mai bogat om al lumii, cu o avere de 40 de miliarde de dolari în luna martie, a fost nevoit să bifeze un minus de 18 miliarde într-un singur an. Cu toate acestea, el a anunţat că fundaţia sa va cheltui 3,8 miliarde de dolari, cu o jumătate de miliard mai mult decât în 2008, pentru combaterea unor boli şi pentru alte proiecte. (A contribuit Teodora Vasâlca)

Mâine în Evenimentul zilei:

• Bancher personal, doar pentru bogaţi

  Private Bankingul este un business nou în România. Acesta le oferă bogaţilor posibilitatea de a-şi multiplica banii, oferindu-le totodată şi anumite facilităţi. La noi sunt, în prezent, peste 100.000 de clienţi în acest domeniu.