ÎCCJ, sentință DEVASTATOARE pentru fosta șefă Livia Stanciu

Decizia Inaltei Curți survine ca urmare a condamnării României la CEDO în cauza Gutău, cauza în care s-a stabilit că s-a încălcat grav principiul nemijlocirii și dreptul la un proces echitabil, respectiv pentru neîndeplinirea de către instanța de recurs condusă de Livia Stanciu a obligației de a readministra personal probele și de a efectua noi administrări de probe care să justifice schimbarea verdictelor date în primele faze ale procesului:

Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat decizia controversatei judecătoare Livia Stanciu prin care aceasta l-a condamnat pe primarul de la Râmnicu Vâlcea, Mircia Gutău, la 3 ani și 6 luni de închisoare.

Liviu Stanciu, fosta șefă a ÎCCJ, îl condamnase pe primar după achitarea acestuia și fără să administreze probe noi.

Completul 3 penal al ÎCCJ, format din judecătoarele Rodica Cosma, Simona Cristina Nenita și Anca Mădălina Alexandrescu, a admis, la data de 2 aprilie 2018, cererea de revizuire formulată de primarul municipiului Râmnicu Vâlcea, Mircia Gutău, desființînd decizia de condamnare a acestuia, pe care completul Liviei Stanciu i-a administrat-o la 27 ianuarie 2010 și considerată a fi abuzivă pentru că primarul fusese achitat deoarece "fapta nu există", atât la fond, cât și la recurs. Decizia Înaltei Curți este definitivă.

Încă trei zile libere pentru bugetari, după minivacanța de 1 Mai și Paști

Codul Rutier. Majoritatea șoferilor încalcă o regulă de bază. Confuzia care aduce amenzi

Înalta Curte a decis, în aceeași ședință, ca procesul lui Mircia Gutău să se rejudece în faza de recurs, pentru care s-a stabilit termenul de 14 mai 2018.

Practic, procesul se va relua menținându-se primele două hotărâri de achitare și este de intuit că achitarea va rămâne definitivă, întrucât Gutău nu a fost condamnat pe probe, ci pe un simplu gest făcut din mână, pe care Livia Stanciu l-a interpretat ca fiind o nerespingere a unei oferte de corupere, susține Luju.ro

„Curtea constata din nou ca Înalta Curte de Casatie si Justitie si-a fundamentat intr-o maniera determinanta solutia de condamnare a reclamantului pentru coruptie pasiva, printre altele, pe o noua interpretare a declaratiilor de martor administrate in fata instantelor inferioare, iar aceasta fara a-i audia pe martorii in cauza. Bazata in special pe depozitiile acelorasi martori, Inalta Curte a mers mai departe decat instantele inferioare”, se arată în motivarea emisă de CEDO.